Prima pagină » Economic » De ce stau bancherii atât de mult în funcție în România? Unii șefi de bancă au mandate chiar și de un deceniu, însă toate pălesc în fața mandatului guvernatorului BNR

De ce stau bancherii atât de mult în funcție în România? Unii șefi de bancă au mandate chiar și de un deceniu, însă toate pălesc în fața mandatului guvernatorului BNR

De ce stau bancherii atât de mult în funcție în România? Unii șefi de bancă au mandate chiar și de un deceniu, însă toate pălesc în fața mandatului guvernatorului BNR
Bancherii comerciali stau chiar și un deceniu la conducerea in­sti­tu­ției de credit, iar odată ajunși acolo trag cu dinții de acea po­ziție având în vedere faptul că ve­niturile anuale pot ajunge chiar și la șase cifre. În euro. Însă pe lângă aceste venituri care sunt de 150-200 de ori mai mari decât câș­tigul mediu la nivel național, ce altceva îi ține pe bancheri țintuiți în jilțul băncii? Poate că doresc să pă­șească pe ur­me­le guvernatorului BNR Mu­gur Isărescu și să ră­mână în func­ție chiar și trei decenii.

Raiffeisen Bank, UniCre­dit Bank, CEC Bank și Alpha Bank sunt instituțiile de credit care activează pe plan local și care au bancheri la cârma in­sti­tuției chiar și de mai bine de un deceniu. Odată ce ban­che­rii au ajuns în poziția de șef, au „tras cu dinții” ca să rămână așe­zați cât mai mult timp în jilțul con­struit pe credite acordate popu­lației, majo­ri­tatea în valută, și pe bonifi­cațiile la minime isto­ri­ce, în mare par­te și dato­rită sa­lariilor care se pozițio­nea­ză în vârful piramidei finan­ciare, care pot ajunge și la șa­se cifre pe an. În euro. Însă de ce în sec­to­rul fi­nanciar bancar se întâlnesc șefi de bancă care „dom­nesc” chiar și un deceniu, în timp ce în sectorul retail sau în FNCG (bunuri de con­sum cu miș­care rapidă) man­date­le ajung la ma­ximum 4-5 ani?

„Sistemul bancar local s-a dezvoltat înaintea companiilor din retail. Mai întâi vii cu bănci care să susțină dezvoltarea com­pa­ni­ilor, celelalte sectoare. Mandatele șefilor din re­tail sunt mai scurte pentru că acest sector este unul mult mai dinamic. Bancherii după ce au intrat în criză în 2009 au trecut la «con­ser­vare», iar această conservare a siste­mului bancar duce la mandatele longevive ale șefi­lor de bancă”, consideră Sorin Roibu, ma­na­ging partner al firmei de consultanță în resur­se umane și executive search Arthur Hunt.

Steven van Groningen, 58 de ani, este cel mai longeviv bancher comercial din România.

Olandezul a venit la conducerea Raif­fei­sen în 2002, iar din biroul său din Sky Tower din București coordonează operațiu­nile austriecilor pe plan local. Raiffeisen era la finele anului 2014 pe locul patru în sistemul bancar în funcție de mărimea activelor gestionate, cu o cotă de piață de 8%.

Oldanezul s-a mutat în România în 1993 din Olanda și a lucrat pe un post de consultanță la BNR. În perioada 1994-1998 a lucrat pentru banca olandeză ABN Amro, iar în 1998 a plecat în Rusia și ulterior în Ungaria. Van Groningen a ales până la urmă să revină și să rămână în România.

ZF a scris anul trecut că doi bancheri din România au câștiguri anuale mai mari de un milion de euro – unul din top management și celălalt din investment banking, la fel ca Finlanda, potrivit statisticilor Autorității Bancare Europene (EBA).

Câștigul ar fi de circa 83.000 de euro pe lună și 4.000 de euro pe zi. Acesta înseamnă un câștig de 200 de ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de peste 20 de ori mai mare decât salariul președintelui și premierului României.

Un alt bancher care „domnește” de ceva ani în sistemul bancar este veteranul Radu Ghețea, 67 de ani, care se află la cârma băncii de stat CEC din 2007. Ghețea a încasat în 2013 de la banca de stat 1,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă un câștig mediu lunar de 132.000 de lei (echivalentul a 30.000 de euro), potrivit datelor publicate în propria declarație de avere. Ghețea a mai avut în 2013 venituri de 159.000 de lei de la Transfond, de 50.000 de lei de la Biroul de Credit și 57.000 de la Universitatea Româno-Americană.

Anterior anului 2007, Ghețea a fost prim-vicepreședinte și președinte ale Consiliului de Administrație al Alpha Bank. Din 2007 a predat mandatul de la Alpha Bank unui alt veteran din sistemul bancar, Sergiu Oprescu.

„Băncile românești conduse de executivi pe o perioadă mai mare de zece ani sunt cele în care, pe lângă o transformare de business, a fost nevoie și de o transformare de cultură. Ori astfel de transformări culturale (de la o bancă de stat înspre modern banking) cer foarte multe resurse și timp. O transformare de business o faci în 1-3 ani, o transformare culturală poate lua și cinci ani sau mai mult. În general, un mandat de general manager/chief executive officer (CEO) trebuie să se întindă pe cel puțin cinci ani, pentru a avea timp să conectezi organizația cu mediul extern (clienți, furnizori, parteneri, reglementatori, comunitate)”, a explicat Oana Ciornei, managing partner al firmei de recrutare Amrop România.

Însă, mandatele șefilor de bănci comerciale pălesc în fața mandatului guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Guvernatorul, 67 de ani, se află la cârma Băncii Naționale din 1990 fiind cel mai longegiv șef de bancă centrală din lume. De asemenea el a îndeplint și funcția de premier al României între decembrie 1999-decembrie 2000. Guvernul condus de Isărescu a elaborate strategia economică de aderare la Uniunea Europeană.

CEI MAI LONGEVIVI BANCHERI

MUGUR ISĂRESCU, la conducerea BNR din 1990-1999, 2000- prezent Cel mai longegiv șef de bancă centrală din lume, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, a lucrat după absolvirea facultății, din 1971, timp de aproape două decenii ca cercetător științific pentru Institutul de Economie Mondială din București. În 1989 devine doctor în economie, iar după Revoluție se angajează la Ministerul Afacerilor Externe. Ulterior el este numit ca reprezentant comercial la Ambasada României din SUA. Din septembrie 1990 a fost numit guvernator al BNR. În anul 1993 devine membru al Clubului de la Roma, a fost ales președinte al Asociației Române a Clubului de la Roma, iar în 1999 a fost reales în această funcție. În anul 1998 este ales vicepreședinte al Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din Balcani, Marea Neagră și Asia Centrală, iar în anul 2002, președinte al acestui club.

STEVEN VAN GRONINGEN, la conducerea Raiffeisen Bank din 2002 Olandezul este cel mai longeviv șef de bancă comercială din România. Groningen a venit prima dată în România în 1993, el lucrând pe un post de consultanță la BNR. Între 1994 și 1998 a lucrat pentru ABN Amro.

RADU GHEȚEA, la conducerea CEC Bank din 2007 Veteranul sistemului bancar local a lucrat anterior numirii sale la CEC Bank la Alpha Bank. În primăvara anului 2007, Ghețea a acceptat să preia funcția de președinte al CEC, singurul jucător de top zece rămas în portofoliul statului.

Citește în continuare pe zf.ro.

Autor

Citește și