Un alt motiv pentru care Banca Națională a României (BNR) ar trebui să mențină politica monetară neschimbată la ședința de săptămâna viitoare ar fi faptul că schimbarea trendului de consolidare fiscală ar genera un risc în termenii de stabilitate macroeconomică.
Dobânda de referință este de 1,75% pe an, dar este în afara dobânzilor de pe piața interbancară, fiind mai mult un etalon de referință de pe piața bancară.
În ultimile săptămâni, BNR, prin reprezentanții ei, a semnalat faptul că mai degrabă tendința este de a întări politica monetară, având în vedere creșterea inflației care va interveni din a doua parte a anului, ca urmare a trecerii efectelor scăderii TVA la alimente de la 24% la 9% și la celelalte bunuri de la 24% la 20%.
Toate aceaste semnale de întărire a politicii monetare încă nu se văd pe piața interbancară. Băncile se confruntă în continuare cu un exces de lichiditate în lei, lucru care determină dobănzi scăzute.
Indicatorul de referință pentru acordarea de credite, indicele ROBOR la 3 luni se menține în intervalul 0,78-0,79% pe an.
Decizia Băncii Naționale de întărire a politicii monetare se află la polul opus față de politica Băncii Centrale care duce dobânzile în jos, chiar într-un teritoriu negativ pentru a obliga băncile să dea credite în economie.
Consiliul de Administrație al Bancii Naționale se va reuni joi, 31 martie, pentru a discuta despre evoluția inflației și a dobânzilor.