Cele DOUĂ VARIANTE de lege a salarizării ale Guvernului. Cioloș: ”Orice propunere vom face va merge în sensul creșterii salariilor”

Premierul Dacian Cioloș a participat, luni, la întâlnirea Asociației Municipiilor din România, prilej cu care primarii prezenți și-au arătat nemulțumirea legată de faptul că Guvernul întârzie adoptarea legii salarizării unitare. Șeful Executivului le-a spus celor prezenți că Guvernul are două variante în lucru, iar în ședința din această săptămână se va purta o primă discuție.

”Vom avea deja miercuri o primă discuție în Guvern pe câteva variante de abordare. Multă lume se întreabă de ce am prelungit noi acest proiect de lege, pentru că ceea ce noi am moștenit în Guvern, ceea ce a fost lucrat precedent, în anul trecut, noi am considerat că din punct de vedere bugetar nu este aplicabil. Ambiția proiectului respectiv era dincolo de ceea ce bugetul putea să susțină în anii următori, până în 2020. Nu vorbesc de utilitatea unei astfel de legi, pentru că avem nevoie de o lege care să ducă la o reechilibrare și chiar la o regândire a sistemului de salarizare în funcția publică, dar nu aș vrea să venim cu un proiect de lege pe care să-l adoptăm și să aibă soarta legii din 2010 care a fost poate bine gândită, dar care nu a fost aplicată pentru că nu au existat resurse. Și atunci, abordarea noastră a fost să vedem care sunt resursele pe care le putem mobiliza în anii următori și să vedem ce putem face cu resursele bugetare respective, până unde putem merge în aceasta reechilibrare”, le-a spus Cioloș primarilor de municipii.

Referitor la soluțiile luate în calcul, premierul a anunțat că una prevede o creștere multianuală, până în 2020, iar cealaltă este o soluție de moment care se referă numai la anul viitor.

„Deci avem o dată soluția mobilizării resurselor bugetare până în 2020, limitate așa cum sunt, și să vedem ce și putem face cu ele, să gândim o lege pe patru ani pornind de la un nivel de salariu minim și de acolo în sus să vedem ce și de unde putem reechilibra lucrurile. O altă variantă la care ne gândim foarte serios, în măsura în care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării unitare realist, multianual, cu șanse de aplicare, să vedem ce putem face în anul care vine, cu resursele pe care știm că le putem mobiliza, cu proiectul de buget pe care-l vom propune și să venim cel puțin cu această primă fază a reechilibrării, urmând să gândim apoi, sau să gândească viitorul Guvern, viitorul Parlament, în funcție de ce-și asumă”, a spus prim-ministrul.

În finalul discursului său, premierul le-a dat asigurări celor prezenți că indiferent de soluția aleasă, salariile vor crește, iar răspunsul la așteptările bugetarilor va fi unul realist.

„Oricum, orice propunere legislativă vom face ea va merge în sensul creșterii salariilor pentru anumite categorii tocmai pentru a asigura această reechilibrare. Deci aici vom aborda un răspuns, care sunt conștient, va fi un răspuns parțial, dar vreau să venim cu un răspuns care să fie realist și aplicabil”, a conchis Cioloș.

gândula scris, duminică, faptul căGuvernul are aproape gata proiectul legii salarizării prin care sunt prevăzute modificări, în medie de aproape 20%, pentru toate categoriile de bugetari, majorări pe care executivul vrea să fie aplicate în etape până în 2020. Potrivit proiectului consultat de Gândul, până în 2020 este preconizată o creștere de doar 100 de lei a salariului minim, care ar urma să ajungă la 1.350 de lei. De asemenea, documentul prevede o înghețare a actualizării pensiilor magistraților, parlamentarilor și corpului diplomatic până la aplicarea integrală a legii. Creșterea cu doar 100 de lei a salariului minim în următorii patru ani nemulțumește sindicatele care trebuie să prezinte până luni un punct de vedere pe proiectul Guvernului. Gândul vă prezintă mai jos principalele modificări propuse de guvern în discuțiile cu sindicatele.

Cel mai mic salariu de bază în sectorul bugetar ar urma să fie, în 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru funcția cu cea mai mare reponsabilitate în stat, raportul dintre salariul minim de bază și cel maxim fiind de 1 la 15. Potrivit proiectului elaborat de guvern modificările salariale sunt generate de eliminarea suprapunerilor datorate majorărilor salariului minim, eliminarea diferențelor salariale pentru aceeași funcție care desfășoară aceeași activitate, refacerea corelațiilor între funcții din domenii de activitate și creșterile salariale de anul trecut.