Șapte factori majori care au adus UE în pragul dezastrului

Brexit – zbucium politic și economic garantat

EIU arată că referendumul din Marea Britanie, care va decide soarta statului în raport cu Uniunea Europeană – Brexit -, este o problemă majoră pe care o are continentul. „Dacă britanicii vor vota pentru ieșirea din UE, măsura va atrage un zbucium economic și politic, deși, în mare parte, aceasta va avea efecte pe termen relativ scurt”, se arată în raportul citat.

„Ne așteptăm deja ca moneda să se deprecieze pe măsură ce ne apropiem de data referendumului, dar un vot pro-Brexit va declanșa o nouă scădere acută, pe fondul unei evaluări serioase a potențialelor costuri implicate de părăsirea UE. Investitorii vor fi îngrijorați în ceea ce privește capitalul și impactul asupra economiei, care ar putea determina subminarea statutului de refugiu fiscal al Marii Britanii”, consemnează EIU.

Experții estimează, însă, că după șocul inițial va exista o întoarcere graduală la o stabilitate a pieței, dar încrederea investitorilor va fi destul de greu de recuperat, iar marjele de credit vor fi mai largi decât înainte, reflectând, astfel, riscuri mult mai mari asociate creditorilor britanici. Incertitudinea asupra perspectivelor economice va conduce și la o creștere a economiilor și la o întârziere a deciziilor de investiții, care, în cele din urmă, vor avea efecte asupra ritmului de creștere economică.

Oricum ar fi, una dintre cele mai mari probleme este legată de efectele pe care le-ar putea avea asupra Uniunii Europene. „Un răspuns probabil la părăsirea UE de către Marea Britanie ar putea fi intensificarea eforturilor de cultivare a unei integrări politice supranaționale, mai ales în zona Euro. Riscul ca toate acestea să conducă la o criză de legitimitate politică în UE și, mai departe, la un val de susținere în statele membre a partidelor eurosceptice nu trebuie subestimat”, mai arată raportul EIU.

Economia Greciei este încă fragilă

Vinerea trecută, Grecia a fost de acord să ia în continuare măsuri pentru a dovedi că economia națională se reface și, în consecință, pentru a debloca mai multe fonduri. Oricum, EIU notează că este de văzut dacă actualul guvern de la Atena sau oricare altă structură politică este în stare să implementeze măsurile propuse prin al treilea plan de salvare.

„Grexit ar reprezenta un eșec politic uriaș pentru blocul comunitar, cu potențiale consecințe destabilizante care ar zdrobi orice fel de principiu al ireversibilității”, completează raportul citat.

Europa a alunecat într-o zonă de politici monetare fără precedent

Inflația și creșterea economică sunt blocate la niveluri scăzute în zona Euro, după ani întregi în care ratele dobânzilor au stagnat în jurul unei valori aproape nule. În curând va veni timpul în care aceste măsuri ar trebui să se transforme într-unele mai radicale, iar băncile centrale au discutat deja despre folosirea așa numiților „helicopter money” – politică ce presupune realizarea de monedă nouă și transmiterea ei către populație, pentru ca oamenii să cheltuiască pe orice vor ei.

Specialiștii spun că există puține dovezi potrivit cărora factorii de decizie au dorința politică sau capitalul pentru a începe să uzeze de măsuri fiscale și reforme care să sprijine economia regiunii, încă destul de slăbită.

Scăderea bruscă a producției este una dintre cele mai mari temeri

„Creșterea productivității a încetinit în Europa de la debutul crizei financiare, fapt care reflectă atât factori ciclici rezultați din perioada recesiunii, cât și schimbări structurale profunde. Răspunsurile foarte diferite ale celor mai mari cinci economii ale Uniunii Europene la provocările ridicate de scăderea economiei la nivel global, au dat naștere unor tipare distincte de creștere a productivității muncii”, arată EIU.

Aceste modificări atât în economia națională, cât și în cea de pe toată planeta, fac destul de improbabilă ideea că țările vor reuși să se întoarcă la nivelurile de creștere a productivității anterioare crizei. În Spania și Italia, de exemplu. Productivitatea a stagnat din 2014, iar EIU nu estimează o redresare, cel puțin pe termen scurt.

„Oricum, ne așteptăm la o ușoară fortificare în Marea Britanie și la o îmbunătățire sensibilă, dar constantă, în Germania și Franța în intervalul 2016 – 2020″, notează specialiștii.

Relațiile dintre Europa și Rusia sunt tensionate

Expansiunea influenței vestice în spațiul fost sovietic este perceput de Rusia drept o potențială amenințare existențială. „Acestea sunt provocări pe care Uniunea Europeană este foarte puțin pregătită să le gestioneze, mai ales pentru că există neînțelegeri puternice chiar între statele din interiorul blocului comunitar, referitoare la importanța acestor aspecte. A fost nevoie de doborârea unui avion de pasageri în estul Ucrainei și de moartea unor cetățeni europeni pentru a se putea ajunge la un oarecare consens între statele membre, și anume impunerea sancțiunilor sectoriale”, consemnează raportul EIU.

De la aceste evenimente, însă, câțiva lideri ai unor țări din Uniunea Europeană au început să ceară public relaxarea măsurilor privind sancțiunile. Dinamica politică existentă în mai multe state membre demonstrează că există un apetit scăzut pentru dezvoltarea unei strategii proactive de angajamente reciproce cu statele partenere din spațiul învecinat Rusiei sau, de ce nu, chiar cu Rusia.

Inerția Uniunii Europene nu poate, oricum, să ofere nicio garanție că viitoarele conflicte cu Putin vor fi evitate. Chiar dacă atitudinea generală a UE vrea să pară neutră, țările și societățile învecinate Rusiei nu vor putea să procedeze la fel.

EIU avetizează că democrațiile europene sunt în pericol

În principiu, guvernele nu minimalizează total întrebările referitoare la motivele pentru care partidele extremiste sau naționaliste determină mari fracturi în structurile democratice ale societății. Totuși, până în prezent, așa cum sunt percepute problemele, cauzele lor sunt prost înțelese. Îngrijorările legate de calitatea și stabilitatea guvernării sunt cele care construiesc o breșă pentru apariția lor, iar acestea devin din ce în ce mai apăsătoare, arată experții.

„Aceste lucruri se întâmplă pentru că sistemul partidelor politice care susținea de secole un guvern reprezentativ începe să se destrame. Epoca partidelor de masă sau a democrației de masă care a început în secolul XX este pe cale să apună”, notează raportul menționat. Acest lucru determină noi probleme pentru cei care încearcă să formeze guverne în unele dintre democrațiile consacrate ale Europei, așa cum arată alegerile care au avut loc în regiune în ultima vreme. Rezultatele prevestesc, cel mai probabil, o perioadă lungă de fragmentare politică în continuă creștere, volatilitate electorală și instabilitate executivă.

Criza refugiaților este pentru Europa un risc mult mai mare decât recesiunea cu care s-a confruntat anterior

Europa încearcă astăzi să facă față celei mai grave crize a imigranților cu care se confruntă de la Al Doilea Război Mondial încoace. Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite a confirmat pe 30 decembrie 2015 că mai mult de un milion de refugiați și imigranți au ajuns pe continent în 2015, comparativ cu doar 219.000 care au venit în 2014.

În vreme ce statele membre al Uniunii Europene încearcă să găsească cea mai bună metodă pentru a integra milionul de imigranți care ajunge anual în blocul comunitar, alte țări, precum Grecia, se luptă să gestioneze afluxul care îi pune în și mai mare dificultate, pe fondul economiei care se află încă la pământ.

„Acordul UE – Turcia a lăsat un spațiu de respirație, dar avem oricum de a face cu un val formidabil de probleme politice, legale și practice. Dacă înțelegerea eșuează, ne întoarcem la punctul 0, acolo unde trebuie să ne confruntăm din nou cu o criză acută ce amenință să destrame UE.

EIU anticipează că guvernele naționale și instituțiile supranaționale vor fi în continuare depășite de situație cel puțin pe termen mediu, toate „cu prețul unui cost politic și economic semnificativ”, conchide raportul.