Reactorul numărul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986. Accidentul nuclear, cel mai grav din istorie, a provocat pe loc moartea a 31 de persoane, dar numărul total al victimelor ar putea fi între câteva sute de mii și milioane, notează experți citați de presa internațională.
Deflagrația a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul orașului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiștii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), aproximativ 4.000 de oameni au murit din cauza efectelor radioactive directe ale dezastrului nuclear. Alții experți dezvăluie că bilanțul este mult mai mare.
„La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni”, afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru mediu al președintelui rus Boris Elțîn.
Fizicianul belarus Georgi Lepin, vicepreședintele Asociației membrilor echipei de intervenție de la Cernobîl, afirmă că 13.000 de persoane implicate în lucrările de izolare a reactorului au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american Miami Herald.
Un studiu al Națiunilor Unite relevă că „aproximativ cinci milioane de oameni” afectați de contaminarea radioactivă locuiesc în Ucraina, Belarus și Rusia.
„Reactorul numărul 4 a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deșeuri radioactive. Un astfel de loc pentru stocare reprezintă un pericol cel puțin 3.000 de ani. Acest lucru înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobîl va putea fi locuită abia în anul 4986”, notează publicația Miami Herald.
Însă Detlef Appel, specialist în geologie și directorul companiei germane PanGeo, avertizează că deșeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.