Cum provoacă promisiunea Turciei de a opri refugiații o criză mult mai mare. INFOGRAFIC

Mai mult de un milion de oameni au trecut numai în acest an prin Turcia în drumul lor către Europa. Cei mai mulți provin din țări devastate de război, iar aproximativ jumătate sunt sirieni, relatează New York Times.

Europa va trimite refugiații ilegali înapoi în Turcia, oferind în schimb 6 miliarde de euro pentru ca aceasta din urmă să poată gestiona criza. În afara de acești bani, UE a promis ridicarea vizelor și înaintarea discuțiilor privind integrarea Turciei în blocul comunitar.

Acum, Turcia se luptă să găsească soluții pentru ca milioane de oameni să poată fi găzduiți temporar. În plus, acordul de încetare a focului semnat în februarie nu pare a fi pe deplin respectat, lupta fiind repornită în provinciile Idlib și Alep. Conflictele din ultima perioadă au împins zeci de mii de oameni mai aproape de granița cu Turcia.

Amploarea și durata crizei din Siria reprezintă o adevărată provocare pentru Turcia în încercarea de a asimila refugiații, scrie New York Times.

Probleme privind democrația, șomajul și condițiile precare de locuit

O analiză a think-thank-urilor indică numeroase obstacole pe care le întâlnesc refugiații găzduiți în Turcia: birocrația, șomajul, condițiile precare de locuit și accesul limitat la educație. Aceștia dau un exemplu de birocrație.

„Un cont bancar este necesar pentru a obține un permis de ședere, iar un permis de ședere este necesar pentru a deschide un cont bancar”, spun aceștia.

„Mulți oameni au decis să plece în Europa în căutarea unei vieți mai bune, pentru că viața în Turcia este de nesuportat”, a declarat Metin Corabatır, președintele Centrului de Cercetare al Migrației de la Ankara.

Mai mult de un milion de refugiați trăiesc în apropierea granițelor, așteptând

„Când oamenii fug de război, în general speră să se întoarcă acasă curând. De aceea ei se deplasează în apropierea granițelor, pentru a putea veghea asupra caselor și familiilor lor”, a declarat Selin Unal, purtător de cuvânt al ONU pentru situația refugiaților din Turcia.

Peste 270.000 de migranți trăiesc în tabere construite de guvernul turc. Acolo au dreptul la asistență medicală și la nevoile de bază. Ei nu pot lucra, având nevoie de permis pentru a părăsi taberele, scrie New York Times.

Mai mult de un milion de sirieni trăiesc în apropierea graniței turcești, așteptând. În ultimul asalt rusesc asupra insurgenților din nordul provinciei Alep, Turcia a luat o decizie drastică, închizând efectiv granița cu Siria, scrie New York Times.

Zeci de mii de oameni au fost prinși atunci pe partea siriană, înghesuiți în tabere deja aglomerate. Însă fluxul de imigranți este doar o fracțiune a ceea ce ar putea urma în cazul unei lupte „all out” (‘toti afară”) în provincia Alep, având în vedere că peste un milon de oameni trăiesc încă acolo.

Mulți dintre refugiați încearcă să-și refacă viața în Turcia

Cei mai mulți refugiați din Turcia trăiesc de-a lungul graniței de sud-est cu Siria. Numai în Istanbul sunt înregistrați peste 400.000 de sirieni, potrivit guvernului turc.

Refugiații sirieni se află încă sub statusul protecției temporare. Ei au acces la educație printr-o carte de identitate provizorie, însă nu au statut de refugiați recunoscuți pe plan internațional. Această problemă, împreună cu celelalte neajunsuri pe care le întâmpină în Turcia, fac situația să pară mult mai gravă.

„Mulți imigranți sirieni doresc să-și croiască un viitor în Turcia, iar asta înseamnă să le poată oferi ceva propriilor familii”, a declarat Abby Dwommoh, purtător de cuvânt al Organizației Internaționale pentru Migrație în Turcia.

Dintre cei 700.000 de sirieni din Turcia care pot fi înscriși la școală, doar jumătate sunt înscriși. Guvernul turc vrea să elaboreze un plan în încercarea de a reduce decalajul. Printre măsurile care se vor lua se numără și crearea de noi școli cu personal sirian, care să predea în limba arabă.

În ianuarie, guvernul turc a anunțat că va începe să emită permise de muncă pentru persoanele aflate sub statut de protecție, un pas important pentru a asigura viabilitatea acordului cu Uniunea Europeană.