Discuția în cazul Corlățean, amânată din lipsă de cvorum

Cererea DNA privind începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru de Externe, actual senator PSD, Titus Corlățean, urmează să fie discutată în ședința de săptămâna viitoare a Biroului Permanent, cu condiția să fie întrunit cvorumul, adică să fie prezenți în sală cel puțin șapte membri. Motivul invocat este acela că mulți aleși sunt plecați în teritoriu pe perioada campaniei electorale.

„Biroul Permanent s-a întrunit fără să fie cvorum. Am fost șase membri ai Biroului Permanent prezenți, iar cvorumul e de minim șapte. Am reprogramat reuniunea Biroului Permanent pentru luni, 23 mai, ora 11, cu speranța că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină. Faptul că s-a făcut covocarea de pe o zi pe alta probabil că le-a creat unor colegi probleme. Eu mi-am abandonat prima parte a programului de astăzi să facem ședința și să o pot prezida, dar din păcate nu e suficient”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

El a mai precizat că au lipsit senatori de la toate partidel și că datoria sa este să convoace ședința. „Nu pot să citesc gândurile membrilor Biroului Permanent”, a adăugat Tăriceanu. Președintele Senatului a mai spus și că a primit o scrisoare din partea șefului Comisiei juridice prin care era propus un calendar, dar că acesta nu poate fi luat în cosiderare, atât timp cât nu este aprobat de Biroul Permanent.

„Procedural, președintele comsiei a făcut exact aceleași propuneri pe care le face de obicei. O să vedem. Când vom analiza scrisoarea, atunci o să vă pot comunica”, a transmis șeful Senatului.

Luni, procurorii anticorupție au cerut încuviințarea începerii urmăririi penale față de fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, în Dosarul Diaspora, pentru abuz în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale, pentru că ar fi organizat „discreționar” secțiile de votare din străinătate, „obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte”, a transmis DNA printr-un comunicat de presă.

Prin aceste acțiuni, Corlățean a determinat limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul la vot în diaspora, au precizat procurorii, fapt care a dus la „creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de candidatul susținut de partidul din care făcea parte, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, au explicat procurorii.