„Dacă un guvern politic, cu sprijin în Parlament, ar fi decis să adopte aceste măsuri prin ordonanță ar fi ieșit un scandal public uriaș. Mă bucură că presa care funcționează la comandă se devoalează, nu spune nimic de subiectul ăsta. Toți tac chitic. Subscriu punctului de vedere exprimat de fostul prim-ministru Victor Ponta, că această ordonanță ar trebui trântită în Parlament în mod demonstrativ. Pentru ca actualul Executiv și cetățenii să înțeleagă că modificări importante și grave, care privesc drepturile și libertățile cetățenilor nu pot să fie adoptate în mod arbitrar de o personă care este ministru al Justiției și care a îndeplinit un rol de traducător mărunt la Bruxelles. E o responsabilitate mult prea mare atunci când vorbim despre drepturi și libertăți ale indivizilor, acest lucru trebuie făcut prin dezbatere publică, în Parlament”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu la Buzău.
El a mai spus că încă nu se pune problema inițierii unei moțiuni de cenzură din cauza perioadei electorale.
„Avem dezastru la Sănătate. Aceeași situație catastrofală este în domeniul agriculturii, în domeniul transporturilor… Ați văzut demisiile succesive a cinci miniștri… Este un semnal clar că guvernul acesta nu este capabil să dea rezultate”, a conchis Tăriceanu.
Procurorul poate solicita de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea inițială a unui judecător, se arată în ordonanța de modificare a Codului de Procedură Penală adoptată de Guvern, măsura despre care unii avocați, dar și un ONG, susțin că este neconstituțională.
Unii avocați de drept penal susțin că modificarea, cu dispariția sintagmei „cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăți”, încalcă drepturile și libertățile prevăzute de Constituție.
„Noile modificări ale Codului Penal și de Procedură penală și NECONSTITUȚIONALE: (1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricărei alte instituții care deține date privind situația financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existența și conținutul conturilor unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe”, se arată într-o postare a avocatului Marius Vicențiu Coltuc, pe blogul său personal.
De asemenea, APADOR-CH (Asociația privind apărarea drepturilor omului din România) susține că modificarea încalcă dreptul la viață privată, garantat în art. 26 din Constituție și în art. 8 din Convenția Drepturilor Omului. APADOR-CH reclamă totodată că „este în același timp și o măsură vădit neconstituțională, întrucât art. 115 al. 6 din Constituție interzice adoptarea de ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituție”.
„Modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, și în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviințarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curții Constituționale și nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată”, se arată în comunicatul APADOR-CH.
Ordonanța adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări ale Codului Penal și Codului de Procedură Penală.
„Guvernul a modificat și a completat, printr-o ordonanță de urgență, legea 286 privind Codul Penal și Legea privind Codul de Procedură Penală. Această ordonanță a fost necesară pentru că, de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală, au fost nu mai puțin de 15 decizii al CCR, care au produs un impact important asupra acestor acte normative. În consecință a fost necesară
transpunerea urgentă a unor acte normative pentru clarificarea unor elemente din aceste două coduri, conform indicațiilor pe care Curtea le-a făcut”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt Executivului.