Tocmai au emojionat biblia. Dar treaba când o încep?

M-am minunat un pic că presa din România, atât de excitată de tot ce este nou și amuzant și trendy, a ratat, cel puțin până în momentul în care scriu acest text, știrea cu Biblia tradusă în limba milenialilor. Care este istoria? Un ins care se identifică și el doar printr-un emoji – „tipul cool cu ochelari de soare” – s-a gândit că ar putea rămâne în istoria viitorilor 100 de ani dacă va traduce Biblia, și drept urmare a programat un „traducător” care a înlocuit în jur de 200 de cuvinte cu circa 80 de iconițe (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanțelor?, întreb cu o față de smiley). Procesul de „traducere” a celor 66 de cărți a luat în jur de șase luni. Rezultatul demersului „tipului cool cu ochelari de soare” este la vânzare în magazinul iTunes, iar o variantă pentru Android va apărea în curând. Alte platforme nu sunt receptive la noua cultură, și de aceea munca lui „cool-dude-with-sunglasses emoji” nu va putea ajunge la clienții Amazon, care nu permite folosirea emoticoanelor (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanțelor? și tocmai de la Amazon!?!, întreb din nou cu o față de smiley). Reacțiile, spune tipul cu ochelari de soare, au fost împărțite, unele mai amabile și apreciative, altele mai dure. Întrebat despre nivelul scăzut de sentimente religioase pe care îl deține tânăra generație, tipul cool a zis că el mizează pe răspândirea păcii (folosind desigur emoticonul cu cele două degete) și a dragostei (emoticon inimă roșie). Dar că este „«emoticon biceps flexat»ly”, adică „strongly”, adică puternic de acord cu mesajul lui Isus.

Aleluia, frate!, am exclamat, și m-am uitat un pic pe traducerea Bibliei. I-aș sugera tipului cool să facă și o traducere inversă, pentru că multe dintre emoticoanele lui nu-mi spun nimic și drept urmare sunt lipsit de înțelepciunea tehnologizată. Nu am avut la dispoziție varianta completă, chiar sunt curios cum arată Cântarea cântărilor sau Ecleziastul, emojionate.

Ziceam mai sus de ceva întrebări pe care ar trebui să ni le punem. Și vreau să spun că poate este momentul ca lumea civilizată să depășească perioada fetișizării tinerei generații și să vadă ce le oferă, în ce mediu îi formează, înainte de a-i înzestra cu virtuți magice. Am început să mă gândesc la asta cu ceva vreme în urmă, după o întâlnire cu un grup de tineri, bine dotați și bine tehnologizați. Și le-am spus teoria aceea despre cum vor schimba ei lumea cu tehnologia și cu o abordare proaspătă – credeam sincer, în acel moment, asta. Am început să am dubii în momentul în care un tânăr din grup, îngrijorat de greaua misiune ce îi aștepta, a întrebat: „Cum, ce trebuie să facem pentru a schimba lumea?”. Pai să fii tu însăți, simplu, tânăr, inteligent, este de ajuns, îi răspund; altfel nu trebuie nimic, nici eforturi speciale, nici nopți nedormite, nici manifestații în stradă.

Problema este că atât de mult li s-a spus acestor tineri asta – și aici am făcut și eu o greșeală – încât întreaga generație s-a trezit cu o vână mesianică un pic nefondată. Nu este nimic rău în a miza pe tinerețe – chiar Business Magazin va pune pe piață, în zilele următoare, a 11-a ediție a catalogului tinerilor manageri de top – dar, ca în orice demers uman, exagerarea este cât se poate de dăunătoare. Și zic că milenialii ar trebui să înceapă, dacă tot au ajuns driverul societății, să se ia în serios, să priceapă că nu chiar orice lucru îți trece prin cap înseamnă musai o idee bună și să se apuce de treabă. Un studiu al Forrester, una dintre cele mai influente companii de cercetare din lume, intitulat chiar „The Kids Are Overrated” identifică câteva mituri legate de mileniali și le demontează pe rând: unul se referă la ideea că tehnologia îi face diferiți; o bună parte dintre persoanele în vârstă au deja și folosesc în mod curent tehnologie, un smatphone cel puțin, ceea ce îi transformă într-o grupă de consumatori la fel de importantă ca și tinerii, pentru că sunt mai numeroși, mai bogați și mai sănătoși decât generațiile trecute. Din 85 de inovații și tehnologii disruptive apărute în ultimii 80 de ani așa cum le-a selectat Bloomberg Businesweek, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint-ul, moneda euro sau bascheții Jordan de la Nike, și doar șapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. Epoca de aur a inovației umane a început după al doilea război mondial și s-a terminat la începutul anilor ’80, asta însemnând cele mai importante medicamente, care au făcut ca populația lumii să crească și să trăiască mai mult, transportul aerian de masă, computerele, energia nucleară, sateliții, agricultura industrială, pilula sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este. Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură nație care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spațiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, și oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovațiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subțirică și fără fond. De aia zic, e buna și Biblia cu emoji, dar treaba când o începeți?