Rusalii. Pogorârea Sfântului Duh, zâne malefice și exorcizarea Călușarilor

Rusaliile reprezintă consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

Tradițiile de Rusalii se întemeiază pe credința în viața veșnică, în existența spiritelor rele (diavoli) și în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiți, scrie crestinortodox.ro.

Rusaliile – „Pogorârea Duhului Sfânt” – se prăznuiesc întotdeauna duminică, la cincizeci de zile după Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sâmbătă dimineață, se face pomenirea morților. În popor, această sâmbătă este numită „Moșii de Vară”, „Moșii de Rusalii” sau „Moșii cei Mari”.

Grija pentru cei morți

Sâmbătă, înainte de Rusalii, după slujba Parastasului, credincioșii împart milostenie pentru iertarea sufletelor celor adormiți în Domnul. Acum se dau de pomană străchini noi cu mâncare. Aceste vase românești din lut (materia potrivită pentru vasele de pomenire) se mai numesc și „moșoaice”, de la numele colectiv de „moși”, dat tututor celor adormiți.

În vasele pentru pomană se pune o băutură curată (apă de izvor, lapte sau vin curat). Se mai pun și alte mâncăruri, precum fructe, plăcintă, caș, ouă, mămăligă sau ciorbă de pasăre. Nu pot lipsi pâinea (colacul) și lumânările.

Mânerele coșnițelor și vasele de pomană se împodobesc frumos, cu flori de trandafir și fire de busuioc. Când se ajunge la casa celui căruia i se împarte, se aprinde lumânarea, care este înfiptă în colac. În acest moment are loc un schimb, fie el cât de mic. Astfel, cel care primește pomană, împarte la rândul său pentru cei adormiți din neam.

Cei credincioși nu mănâncă nimic în această zi, până nu termină de împărțit pomană pentru apropiații trecuți în neființă. Chiar și cei mai puțin credincioși spun că nu este bine să mănânci ceva în această zi, fără a da mai întâi ceva de pomană.

Frunzele de tei

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de „limbile ca de foc” care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste „limbi” sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioși la biserică, spre a fi sfințite. După slujbă, frunzele se iau acasă și se așează la icoane și la uși.

În popor se crede că frunzele și ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină și de duhurile cele rele. Această credință populară poate fi întemeiată pe sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, dacă se are în vedere sfințirea frunzelor cu aghiazmă, ele devenind astfel purtătoare de har.

Sfințirea semănăturilor

Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul și credincioșii merg pe câmp și săvârșesc Sfestania, adică sfințirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât și de fiecare credincios în parte.

Rusaliile, în mitologia populară

În mitologia populară, „Rusaliile” sunt niște spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui „Rusalim împărat”, acesta din urmă fiiind o personificare a cetății Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli și necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh și caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse și neroditoare. Pentru a fi feriți de ele, oamenii pun în casă pelin și usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepția apei.

Cine sunt, de fapt, Rusalcele, făpturile fantastice?

Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, “Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morților, în care pentru sufletele celor dispăruți se aduceau ofrande: alimente și trandafiri pentru a le îmblânzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influențe ale cultului solar și ale miturilor autohtone, iar cele nouă zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase și răzbunătoare, citim în revista Cultura.
Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice care trăiesc în văzduh și în pădure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calitățile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pamânt, noaptea, așezate în cerc, dar dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greșeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnavește foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, „luat de Rusalii”.

Ele umblă în cete formate din spirite fără soț (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se miște sau să le vorbească. Pe unde jocă, pământul rămâne ars și bătătorit, iarba se înegrește sau încetează să mai crească.

Zâne rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluțesc. Diferite forme de reumatism și maladii neuro-psihice se numesc “luat de Rusalii” sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din cărți la mânastire, intrând în Hora Călușului, sau sărind peste bolovanul pe care Călușarii îl pun pe pămant.

După ce părăsesc mormintele în Joia Mare și petrec Paștele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcașurile lor. Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moșii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), când aceste spirite ale morților deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Călușului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii și în Moldova,Calușarii. Tot Călușarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.

Călușarii

„Dansul călușarilor” este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dansatori ai satului și formează o ceată de 13 călușari. Timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca „Călușul”. În acest timp, bolnavii caută să se vindece. Cel bolnav se întinde pe pământ, iar călușarii încep dansul și săriturile. La un anumit timp, fiecare călușar sare peste cel bolnav, iar la sfârșit, celui bolnav i se șoptește la ureche o urare de sănătate

Superstiții

Cel mai probabil, cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiție păgână, pre-creștină s-a transmis și romanilor, care au denumit rusalka „dragaică” (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, și în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.
Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.

Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

– În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;
– De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;
– Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;
– De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
– În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi „luat din Rusalii”, etc.