Sigur, mult mai onorant ar fi fost să liciteze, în continuare, cu generalii rezerviști – Oprea-Onțanu-Iordănescu -, aliniați în poziție de drepți, pentru onorabilul UNPR, partid al traseiștilor celebri, întrucât, e limpede că șefilor din Kiseleff nu le vine bine să negocieze cu Valeriu Steriu, devenit, peste noapte, persona non grata.
Apoi, și mai onorant îi pare lui Dragnea să toarne în urechile neceruite ale soldaților partidului – senatorii și deputații „progresiști”, practic, strategica masă de manevră pe care PSD o vânează pentru a crea majoritate -, ca o zeamă de cucută, propriul cântec de sirenă, în dorința de a-i asmuți împotriva propriei conduceri, pe sistem „dezbină și manipulează!”.
„Noi avem o relație foarte bună cu parlamentarii UNPR. Am avut o susținere guvernamentală împreună și, după ce a picat guvernul nostru, în Parlament am avut o majoritate care a funcționat foarte bine. Nu suntem genul de partid care să ne folosim de niște parteneri și apoi să-i aruncăm. Noi am fost dispuși, suntem dispuși să discutăm cu fiecare parlamentar UNPR pentru a vedea în ce măsură fiecare dintre ei își pot continua mandatul după alegerile parlamentare”, le dă abur șeful PSD.
Păi, și atunci, cum vine aia că „nu vreau să intru la licitație cu PNL pentru UNPR; nu mi se pare corect, nu mi se pare onorant pentru noi ca partid„.
Ce este neonorant, la o adică, să recunoști că ai nevoie, și pe mai departe, de spetezele care ți-au întins pânzele, amar de timp, făcându-le o ofertă limpede și cinstită: „atâția oameni, atâtea colegii, atâtea mandate”?
PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT PE PAGINA DE FACEBOOK –MARIAN SULTĂNOIU
E mai simplu să încerci să-i tentezi cu promisiuni alunecoase și povești cu ricoșeu, născute din propriile experiențe, de genul: „Planul este așa – să-i păcălească cu fuziunea (PNL – n.n.), nu-mi dau seama exact care-i interesul lor acum, poate Bucureștiul sau altceva, și după fuziune – să zicem că se realizează fuziunea, ei nerealizând încă nici fuziunea PNL-PDL -, să le spună că nu le mai pot da 18 mandate, nici măcar 10 și, eventual, dacă se dă un mandat sau două pentru cineva din conducerea UNPR, restul să nu-i intereseze pentru că este stilul cunoscut”?
Eu cred că o astfel de declarație denotă neliniște; ba, chiar o anumită doză de îngrijorare în tabăra pesedistă.
Situație pe care, într-un fel sau altul, PNL ar trebui să o speculeze. La urma urmei și-o fi luat seama și UNPR – oaste de strânsură, așa cum se află -, intrat sub o nouă conducere, că a venit timpul să renunțe la negocierea alianțelor făcute în ușa DNA.
De aceea, nu văd nimic exagerat în declarația liderului liberal, Alina Gorghiu: „Dacă PSD are o alianță cu UNPR, este de făcut statuie. Dacă PNL are dialog cu orice partid parlamentar, este o dramă națională. Nu s-a luat nicio decizie. În afară de PSD, cred că poate fi partener de dialog orice partid parlamentar. Miza alegerilor este foarte, foarte mare”.