Cod galben de caniculă. Ce se întâmplă în corpul nostru când ieșim la peste 35 de grade

E important să știm că atunci când trecem dintr-o locuință, unde funcționează aerul condiționat, la canicula de afară, expunem organismul unui risc. „Ne putem confrunta cu transpirații abundente, senzație de disconfort, respirație îngreunată, urechi înfundate, creșteri ale valorilor tensiunii arteriale și ale pulsului sau cu șocul termic. De asemenea, poate exista riscul unui stop cardiorespirator, al unui infarct miocardic, al unui avort spontan sau se poate pune problema unui nașteri premature, asta în cazul gravidelor.

Chiar și sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce conduce la apariția unui risc crescut de otite, sinuzite, pneumonii și bronșite, deoarece aerul favorizează dezvoltarea virușilor”, precizează medicul Alina Teodoru, pentru Gândul.

Șocul termic reprezintă cea mai gravă formă de supraîncălzire și are o mortalitate de până la 70%. „Atunci temperatura corpului ajunge în jurul valorii de 41 – 43 °C și este însoțită de starea de prostrație. Apare frecvent la persoanele în vârstă, cu afecțiuni cronice preexistente (arteroscleroză, insuficiență cardiacă congestivă, diabet, alcoolism etc). Șocul termic are caracteristici asemănătoare cu celelalte tipuri de șoc. Gravitatea lui este dată de asocierea dintre supraîncălzire și deshidratare, la care se adaugă grave dezechilibre ionice și tulburări hemodinamice consecutive”, subliniază Teodoru pentru Gândul.

Tendința organismului de a se supraîncălzi este urmată de o serie de modificări compensatorii. „Vasele sangvine din țesutul subcutan se dilată, crescând afluxul de sânge și implicit pierderea de căldură. Pe măsura ce temperatura ambientală se apropie din ce în ce mai mult de valoarea de 37 de grade Celsius, schimbul direct de caldură prin convecție devine ineficient și trebuie mobilizate alte mecanisme suplimentare de răcire. Principalul mecanism este cel de transpirație. Prin evaporarea transpirației pe suprafața corpului se elimină o mare cantitate de căldură. Acest mecanism își pierde eficiența dacă mediul exterior este umed. Acesta este motivul pentru care caldura uscată este mult mai ușor de suportat decât caldura umedă”, spune pentru Gândul Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Afecțiunile care pot fi asociate cu aceste creșteri ale temperaturii corpului apar atunci când capacitatea termolitică a organismului este depășită. „Factorii favorizanți: vârsta înaintată, alcoolismul, consumul de drogurile, diureticele, anticolinergice, ventilația deficitară. Supraîncălzirea se manifestă prin creșterea temperaturii corporale, care poate ajunge până la 40°C”.

Clinic, bolnavul prezintă stare de neliniște, senzație de sete datorită deshidratării prin transpirație, oboseală, amețeli, confuzie, dispnee, tahicardie, crampe musculare. „Dacă nu este scos din mediul cald, gradual, starea bolnavului se deteriorează. Se instalează tulburările hemodinamice, hipoxia tisulară, apar contracțiile musculare. Aceasta este forma cea mai ușoară de supraîncălzire.Urmează ca gravitate insolația, iar simptomatologia este dominată în special de tulburările hidroelectrolitice și hemodinamice”, mai spune Alina Teodoru, de la clinica ProVita, pentru Gândul.

Toate aceste modificări suprasolicită sistemul cardiovascular. „În condițiile unei vasodilatații generalizate. inima trebuie să-și crească debitul pentru a menține o tensiune arterială acceptabilă. Prin transpirație se pierd săruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, magneziu -esențiale pentru buna funcționare a inimii. Scăderea concentrației de potasiu și magneziu din sânge pot duce la tulburări de ritm și moarte subită, inima rămânând practic blocată””, subliniază pentru Gândul Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Tot din cauza transpirației excesive, în lipsa unei hidrătări adecvate, se instalează hipotensiunea arterială. Durerea de cap, amețeala și leșinul sunt manifestări ale scăderii tensiunii arteriale. Din cauza căldurii mai pot apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. „Prin deshidratare, sângele își schimbă consistența, devine mai vâscos. Din cauza vascozității crescute, la un moment dat se formează un cheag de sânge care blochează circulația. Dacă acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem în faza infarctului miocardic, manifestat prin durere intensă în zona inimii, stare de rău extrem, transpirații generalizate. Dacă sunt blocate vasele creierului, apare atacul cerebral ischemic, care este asociat frecvent cu paralizarea unei părți a corpului.

La persoanele care manifestă această predispoziție de creștere a tensiunii arteriale, discomfortul produs de caldura extremă poate duce la o criză hipertensivă. Durerea de cap, durerea de inima, senzația de vomă, amețeala, toate sunt semnele acestei crize, în extremis poate apărea atacul cerebral hemoragic, prin care o parte din creier este inundată de sânge. Paralizia, imposibilitatea de a vorbi sau inghiți sunt manifestări ale atacului cerebral și pot rămâne permanente. Dacă sunt afectați centrii respiratori survine decesul prin asfixie”, declară specialistul.

În sezonul cald încep să se înmulțeascăși infecțiile cu transmitere digestivă. ””Virușii cu transmitere digestivă pot duce la aparitia cardiomiopatiei. Inima se mărește foarte mult, nu se mai poate contracta eficient și în final se oprește. Transplantul cardiac reprezintă singura modalitate de a menține pacientul în viață pe termen îndelungat””, afirmă pentru Gândul, Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

6 măsuri preventive pentru pacienții cardiaci pe timp de caniculă

Vremea caniculară afectează în mod direct persoanele cu boli cardiovasculare, afecțiuni care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Pentru a-și menține o temperatură constantă, organismul uman trece prin mecanisme de termoreglare, în care sunt implicate toate organele și țesuturile, însă sistemul cardiovascular este cel mai solicitat.

Măsuri de precauție:

Pacienții hipertensivi trebuie să-și ajusteze în această perioadă tratamentul, în special tratamentul diuretic, care poate duce la o deshidratare accentuată.

Evitarea ieșirilor între orele 11:00- 18:00.

Adoptarea unei vestimentații din materiale naturale, de culoare deschisă pentru a evita supraîncălzirea.

Evitarea alimentelor grele, bogate în grăsimi saturate.

Evitarea abuzului de alcool și de cafea.

O hidratare adecvată, minimum 2 litri de apă/ zi.

„Sistemul imunitar este afectat și el odată cu aceste schimbări de temperatură. Să nu uităm că la o temperatură crescută, degradarea alimentelor și înmulțirea microbilor se accentuează. Deci, pe o imunitate scăzută pot să apară diverse infecții, atât la nivelul tegumentelor, cât și infecții ale tractului gastrointestinal”, completează medicul primar cardiolog Alexandra Postu.