Remanierea-fulger a lui Cioloș. Cine a plecat și cine sunt noii miniștri din Guvern

Miniștrii Transporturilor – Dan Costescu, Comunicațiilor – Marius Bostan, Educației – Adrian Curaj și ministrul delegat al Departamentului Românilor de Pretutindeni – Dan Stoenescu au fost demiși astăzi de Dacian Cioloș.

„După o perioadă de pregătire, de construcție, Guvernul intră într-o etapă nouă, aceea a livrării rezultatelor. La începutul mandatului ne-am asumat câteva măsuri concrete, dar care să aibă consistență. (…) Sunt domenii în care îmi doresc să dau un nou impuls pentru cele câteva luni care mai rămân. De aceea am decis astăzi să operez câteva schimbări în Guvern, patru schimbări de data aceasta, dar asta nu înseamnă că dacă în viitor va fi nevoie, nu voi lua și alte decizii”, a spus Cioloș.

Cioloș a anunțat și noile propuneri pe care i le va transmite lui Klaus Iohannis. La Educație urmează să fie propus Mircea Dumitru, profesor universitar, rector al Universității din București și membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Acesta ar trebui să-și preia mandatul după ce președintele Klaus Iohannis va semna decretul de numire a sa în funcție și după depunerea jurământului, cel mai probabil miercuri.

ACTUALITATE Curtea de Apel București a decis că dosarul în care frații TATE sunt acuzați de proxenetism va fi retrimis la DIICOT. Reacția celor doi britanici

16:56

EXTERNE Deputat împușcat MORTAL de un coleg în Parlamentul din Abhazia, în timpul dezbaterilor privind interzicerea mineritului de criptomonede

16:51

Mircea Dumitru a mai deținut poziția de rector al Universității din București în perioada 2011-2015 și prorector între 2008-2011, a fost membru al CNADTCU în 2012-2016 și Președinte al panelului Științe Umaniste și Arte al CNATDCU în perioada 2010-2012. În perioada 2000-2008 a fost Decan al Facultății de Filosofie, Universitatea din București. A publicat trei cărți de autor, zeci de studii și articole în reviste și volume de specialitate, în 2001 a primit Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române, iar în iulie 2005 a primit Ordinul Bernardo O”Higgins, în grad de Mare Ofițer, conferit de Președintele Republicii Chile.

La Transporturi, portofoliul va fi preluat de Sorin Bușe, cu experiență de peste 25 de ani în industria auto globală, între septembrie 2010 și mai 2015 fiind vicepreședinte al Inginerie Renault Globale și Directorul General al Renault Technologie Roumaine (RTR). Între anii 1996 – 2008 a lucrat pentru Toyota Motor Manufacturing Canada, ajungând la funcția de Directorul General adjunct în această companie în ianuarie 2007. Emigrat în Canada în perioada 1990 – 1996, Sorin Bușe a lucrat în industria automobilele nord-americană, prestând și servicii de inginerie contracte de General Motors. În perioada 1985 – 1990 a fost inginer la Electronica București.

Departamentul pentru relația cu Românii de Pretutindeni va fi preluat, după demiterea lui Dan Stoenescu, de actualul ambasador al României în Canada, Maria Ligor. Ea a preluat postul de la Ottawa la sfârșitul lunii mai 2013. Tot din 2013 este reprezentant permanent al României la Organizația Aviației Civile Internaționale. Din ianuarie 2012 până în mai 2013 a fost ambasador cu însărcinări speciale – reprezentant special pentru promovarea democrației. Din noiembrie 2012 este reprezentant al României în Consiliul Guvernatorilor și membru ales al Comitetului Executiv al Fondului European pentru Democrație (European Endowment for Democracy).

Între iulie 2006 și august 2011 a fost ambasadorul României în Regatul Spaniei și Reprezentant Permanent pe lângă Organizația Mondială a Turismului. Anterior, în perioada 2003-2006, a fost director general pentru afaceri europene în Ministerul Afacerilor Externe, în timpul negocierilor de aderare la UE, contribuind la finalizarea negocierilor și la pregătirile pentru semnarea Tratatului de Aderare. Maria Ligor a mai lucrat la misiunea diplomatică României pe lângă UE, la Bruxelles, la Ambasada României la Luxemburg, cu stagii la Parlamentul European și la Consiliul Europei, la Strasbourg.

Locul lui Marius Bostan la Ministerul Comunicațiilor va fi preluat de un ministru interimar, a anunțat Dacian Cioloș. Este vorba despre Dragoș Tudorache, până acum șef al Cancelariei Primului Ministru. Acesta este de profesie jurist și a lucrat peste zece ani la Comisia Europeană, postură din care a interacționat în repetate rânduri cu premierul Cioloș.

Dan Costescu, demis după ce a afirmat că o călătorie cu trenul este „un lux”

Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a fost remaniat marți, alături de cei ai Educației, Comunicațiilor și Românilor de pretutindeni, ca urmare a declarațiilor sale controversate legate de faptul că „trenul este un lux”.

„Recomandăm românilor să aleagă mijlocul de transport care li se potrivește cel mai bine. Este normal să fie mai mare biletul de tren, în toate țările civilizate este la fel. Trenul este un lux și oamenii plătesc mai mult că să îl aibă. Suntem o țară săracă și trebuie să păstrăm limitele, dar va spun că sunt trenuri care sunt foarte bine puse la punct. Încercați trenurile spre mare și o să aveți o mare surpriză. Celelalte trenuri nu au obligația să aibă aer condiționat. Sunt trenuri de lung parcurs, mediu parcurs și scurt parcurs. Fiecare operator feroviar, dacă vrea să atragă clienți, va oferi aer condiționat”, a afirmat ministrul la Realitatea Tv.

Marius Bostan, fostul ministru al Comunicațiilor: Educația gratuită este o reminiscență a mentalității comuniste

Ministrul Comunicațiilor remaniat astăzi, Marius Bostan, s-a aflat în ultimele zile în centrul unor polemici pe tema educației, după ce a declarat că unii profesori își bat joc de meseria lor și că gratuitatea învățământului este o reminiscență a mentalității comuniste.

„Unii profesori pur și simplu își bat joc de meseria lor și spun că au salarii mici. Domnule, mergi acasă, dă-ți demisia! Dar nu să îți bați joc de viitorul copilului. Justificarea că am salariu mic e o imbecilitate. Am salariu mic, îmi dau demisia, mă apuc de altă muncă dacă nu îmi place meseria asta. Vorbele mele poate sunt brutale. Dacă fiecare părinte ar plăti 100 de lei pe lună, nu mult, ceva simbolic, dar să simtă că nu e gratis”, a declarat ministrul, săptămâna trecută, la o dezbatere publică.

Bostan a accentuat faptul că ideea educației gratuite face parte dintr-o concepție învechită de tip comunist și că, după părerea sa, orice serviciu ar trebui plătit: „Mentalitatea comunistă a fost așa: să primesc gratis educație. Atunci nu cer în partea cealaltă la ghișeu calitate. Să primesc gratis curent, de exemplu. Nu m-ar deranja foarte mult că s-ar opri curentul la ora 12:00. După părerea mea, orice serviciu trebuie plătit într-o formă sau alta. Pentru foarte mulți părinți dacă ar simți că în fiecare lună dau ceva, o sumă, ar conștientiza că nimic nu e gratis. La noi, în mentalul colectiv, a intrat prea adânc gratuitatea. Atunci nimeni nu mai înțelege cum funcționează statul de fapt. Ar trebui făcute seminarii despre funcționarea statului. Atunci nu ar mai veni cu cereri care sunt de neîmplinit sau de nerezolvat. Spunem tot timpul: să se dea. Nu avem, în partea cealaltă, de unde. Părerea mea este că e o reminiscență a celor 50 de ani de comunism”, a mai spus fostul ministru al Comunicațiilor.

Adrian Curaj, controverse pe tema doctoratelor plagiate

Numele lui Adrian Curaj este legat de discuțiile referitoare la cadrul legislativ privind modalitatea în care pot fi retrase titluri de doctorat obținute prin lucrări pentru care se dovedește că reprezintă plagiat. Este vorba mai ales despre teze ale unor persoane publice, dintre care cea mai controversată este cea a fostului premier Victor Ponta.

În luna martie, Curaj declara că va consulta cadrul legal în vigoare la acea dată și că va răspunde solicitării făcute de Universitatea din București de a-i retrage lui Ponta titlul de doctor. Întrebat atunci dacă pe baza acelor reglementări i-ar fi putut retrage fostului prim-ministru titlul, Curaj a răspuns că nu. „Dacă se putea, se făcea”, spunea atunci minstrul Educației, Adrian Curaj, care a fost remaniat astăzi.

După modificarea procedurilor, însă, și după decizia CNATDCU care a stabilit că doctoratul lui Victor Ponta este plagiat, o sesizare privind retragerea a fost trimisă către ministrul Educației. Practic, singurul lucru care stă acum în calea retragerii titlului de doctor al lui Ponta este semnătura șefului de la Educație, pe care ar fi trebuit să o dea Adrian Curaj.

Întrebat despre decizia pe care o va lua și care depinde doar de el, Curaj a declarat săptămâna trecută că va semna retragerea titlului, pentru că recomandarea CNATDCU este una executorie. Ministrul Educației nu are de ales decât să emită ordinul de retragere a titlului de doctor în momentul în care primește recomandarea CNATDCU în acest sens, explica atunci Adrian Curaj pentru MEDIAFAX.

„Mecanismul a fost gândit astfel ca, indiferent de cine este în poziția de ministru, decizia CNATDCU să fie una executorie, evident trebuie să aibă avize juridice, dar decizia finală a CNATDCU după întreaga procedură este o decizie obligatorie pentru cel care e la momentul acela ministru.

Răspunsul este sigur că da. Procedura este clară, aceasta se respectă și există o decizie. De aceea am gândit mecanismul astfel, ca ministrul să nu aibă opțiuni, pur și simplu să se bazeze pe ceea ce a decis CNATDCU. În momentul în care se termină toată procedura, trebuie să aplici legea. Este un cadrul legislativ care să nu dea loc jocurilor”, a spus Curaj pentru MEDIAFAX.

Dan Stoenescu, pus în fața numărului mic de români din străinătate care s-au înscris în registrul electoral

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni a recunoscut că numărul celor care s-au înscris în registrul electoral este foarte mic, până la jumătatea lunii iunie înregistrându-se 1.163 de persoane care și-au exprimat interesul să voteze.

Stoenescu spunea atunci că se declară îngrijorat de acest număr extrem de mic și că acesta trebuie să fie un semnal de alarmă. 277 de persoane erau înscrise atunci pentru votul la secție și 886 de români și-au manifestat interesul să voteze prin corespondență.