O analiză care scoate la iveală un paradox al României. Marea problemă din Transilvania și Moldova

Deficitul de candidați calificați din vestul și din centrul țării, dar și lipsa locurilor de muncă din regiunea Moldovei sunt problemele acute ale pieței muncii, iar de aceea Ministerul Muncii ia în calcul o strategie prin care să reducă unele decalaje.

„Ministerul Muncii are în vedere un proiect de reconstrucție a pieței muncii din Ro­mânia prin stabilirea unei agende in­terna­ționale, în contextul în care piața forței de muncă din România se confruntă cu numeroase provocări, determinate atât de evoluția economiei (pe plan intern, dar, în egală măsură de important, pe plan internațional), cât și de factori societali (demografie, educație, migrație). În acest mo­ment ne confruntăm cu un aparent pa­radox: avem, în același timp, lipsă acută de locuri de muncă și lipsă de forță de muncă. Desigur că, analizată, imaginea e mai puțin contradictorie”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii în urma unei solicitări a ZF, în care au fost întrebați dacă ministerul are în discuții un proiect de modificare a legislației în așa fel încât angajatorii să poată recruta candidați din state non-UE mai ușor.

Reprezentanții ministerului au mai precizat că în prezent instituția își dorește să creioneze un proiect de politică publică în vederea atragerii românilor plecați în străinătate, de relocare a persoanelor din zonele fără oportunități în cele cu nevoie de resurse de muncă, de relocare a investițiilor către zonele cu disponibilitate de forță de muncă, de atragere a forței de muncă bine pregătite din străinătate, menționând că „opțiunea este susținută și încurajată de către mediul de afaceri și ar putea fi o soluție pentru locurile de muncă pe care românii nu le doresc și locurile de muncă unde nu sunt suficienți specialiști disponibili”.

„Desigur, orice măsură de atragere de forță de muncă din străinătate trebuie să fie atent analizată, iar modul de implementare nu numai că nu trebuie să afecteze accesul românilor la muncă, ci trebuie să țină cont și de aspecte legate de nivelul salariilor sau de eventuale tensiuni sociale pe care le-ar pu­tea genera”, au mai spus reprezentanții mi­nis­terului. Aceștia au mai precizat că accesul lucrătorilor străini nu este însă o noutate și că discuțiile se poartă în vederea extinderii pa­ra­metrilor în care acesta se realizează, având în vedere că anul acesta, de exemplu, doar 5.500 de lucrători străini din state non-UE au acces liber pe piața muncii din Ro­mâ­ni­a.

„Considerăm că orice decizie cu privire la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România trebuie să aibă în vedere o limitare clară în timp, precum și: sectorul / subsec­torul de activitate, regiunea, posi­bilitatea de a atrage lucrători români, dificul­tatea (timp, cost) de a instrui resurse umane pentru locurile de muncă (fie că vorbim de educație, calificare sau reconversie profesională), implicațiile asupra pieței muncii în ansamblu (efecte de transmisie)”, se mai arată în răspunsul ministerului.

Citește în continuare pe ziarulfinanciar.