La începutul secolului al-XX-lea, mass-media avea să traverseze o schimbare importantă. Fox News Service, parte din Fox Film, a fuzionat cu Twentieth Century Pictures în 1935, formând 20th Century Fox. Fox News Service era, la acel moment, un nume în industria știrilor, cum este și Fox News, astăzi. În 1927, însă, a intervenit un blocaj. Potrivit lui Donald Crafton, „The Fox News Service” era cu mult în urma liderului de piață. Atunci, vicepreședintele companiei, Winfield Sheehan, și-a dat seama că adăugarea de sunet – însemnând în sine un progres tehnologic – „ar conferi produsului companiei un avantaj, în condițiile în care singurul studio cu capacități de înregistrare audio, Warners, nu producea buletine de știri”. Mai departe, acesta a detașat echipe care să se ducă filmeze și să capteze știri din întreaga lume.
„Oficialii de la Fox News au prevăzut transformarea care avea să se instituie în producția de știri și au creat un nou motto: „Fox Movietone News: Vorbește de la sine”, mai notează Donald Crafton în cartea sa „The Talkies”.
Fox News nu a fost unicul grup care a recunoscut importanța acestei schimbări în media. Benito Mussolini, conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943, declara, la un moment dat, că, dacă ar putea să își înregistreze discursurile în 20 de orașe din Italia, într-o săptămână, nu ar mai avea nevoie de nicio altă putere. Astfel, când a fost întrebat despre filmarea unui discurs de-al său pentru un buletin de știri, acesta și-a dat acordul.
Este important de precizat contextul acestor evenimente. În 1900, potrivit datelor furnizate de Pew Research, cele cinci națiuni din care proveneau cei mai mulți rezidenți americani erau Germania, Irlanda, Canada, Regatul Unit și Suedia. Până în 1910, deja Italia se integrase pe listă, cu 1,3 milioane de italieni care locuiau în Statele Unite. Zece ani mai târziu, numărul acestora avea să ajungă la 1,6 milioane, iar, în 1930, Italia era cap de listă cu 1,8 milioane de italieni nativi stabiliți pe teritoriul american. Cele mai comune locuri unde puteau fi găsiți americanii non-nativi, respectiv cei care proveneau din Italia, erau Conneticut, New Jersey, Pennsylvania, West Virginia și New York. Numai în Brooklyn, 8% din cei care locuiau acolo, în 1930, se născuseră în Italia.
Pe măsură ce numărul italienilor veniți să se stabilească în Statele Unite creștea, la fel și tensiunile în rândul celor care deja locuiau pe teritoriul american. În 1920, The Washington Post publica o serie de editoriale pe tema restricițiilor la adresa imigranților ce proveneau din sudul Europei, afirmând că „scursura străină din canalele lumii antice a poluat izvorul democrației americane”. Aceste rânduri erau publicate în perioada în care prim-ministrul Italiei apărea într-unul dintre primele jurnale audio și video de știri din istorie, cu puțin timp înainte de lansarea filmului „Sunrise”, regizat de F.W. Murnau.
Din cauza acccentului foarte grav, discursul lui Mussolini era greu de urmărit. De-a lungul celor exprimate, s-a remarcat, însă, aluzia la ajutorul imigranților italieni în ceea ce privește clădirea Americii. În acest context, Mussolini a lăudat italienii care puneau umărul la construcția unei Americi minunate.
„Sunt foarte bucuros să pot să îmi exprim sentimentele de prietenie față de națiunea americană. Prietenia pe care Italia o afișază față de milioanele de cetățeni care, din Alaska până în Florida, din Pacific până în Atlantic trăiesc în Statele Unite, este adânc impregnată în sufletele noastre. Acest sentiment, care are la bază interese mutuale, contribuie la pregătirea unei ere și mai strălucite pentru viețile ambelor națiuni. Întâmpin cetățenii americani cu o energie bună și îi văd, și îi recunosc printre voi pe cei care, la fel ca ai noștri, muncesc pentru a face America minunată. Salut poporul american extraordinar! Îi salut pe italienii din America care au unit dragostea față de două națiuni”, declara, în 1927, Benito Mussolini.
Criticul de la The Times, Mordaunt Hall, prezent la fața locului, a lăudat excesiv rezultatul: „A fost de-a dreptul impresionant să urmăresc înfățișarea lui Henry P. Fletcher, ambasadorul SUA în Italia, și să îl aud pe Benito Mussolini perorând de pe tărâmul italian. A fost, de asemenea, minunat să îl urmăresc pe duce în timp ce ieșirea dintr-o clădire pentru a completa introducerea făcută”.
18 ani mai târziu, Mussolini a fost ucis de partizanii italieni la finele celui de-al Doilea Război Mondial, iar trupul său neînsuflețit a fost aruncat în mijlocul unei piețe din Milano.