Panama Papers – Rețeaua africană

Potrivit unul nou studiu, în scandalul Panama Papers apar numele unor firme offshore care au legături cu 44 din cele 54 țări ale Africii. Mai mult de 1.400 de companii din fișierele gestionate de firma de avocatură Mossack Fonseca au denumiri care indică interese în domeniul mineritului sau extragerii de resurse – ridicând alte semne de întrebare referitoare la modul în care pot fi utilizate paradisurile fiscale pentru a exploata bogățiile naturale de pe cel mai sărac continent din lume, informează The Guardian.

Asfel, în fișierele Mossack Fonseca apar cel puțin 37 de companii offshore cu operațiuni în Africa, acestea fiind implicate în diverse proceduri ilegale sau criticate de agențiile naționale și internaționale. Studiul a fost publicat de curând de partenerii africani ai International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), care a coordonat și investigația inițială legată de scurgerea de informații de la firma de avocatură.

12 din 17 companii care se află în vizorul procurorilor italieni sunt conectate cu un intermediar într-o presupusă rețea de mită care privește un acord cu Algeria în materie de petrol și gaze, se arată în documentele consultate, inclusiv o firmă descrisă ca „intersecția fluxului de capital ilicit”. Cel puțin 30 de companii de safari din Africa au fost identificate ca având legături cu firme offshore, cele mai multe localizate în Insulele Virgine Britanice.

Chiar Mossack Fonseca ar fi ajutat un client din Nigeria să obțină un împrunut de 30 de milioane de dolari, în ciuda relatărilor că s-ar fi aflat în vizorul autorităților pentru operațiuni ilegale cu petrol. În replică la aceste dezvăluiri, reprezentanții Mossack Fonseca au arătat că firma acționează „atât în litera cât și în spiritul legii”.

„În 40 de ani de operațiuni nu am fost acuzați nici măcar o dată că am fi înfăptuit vreo ilegalitate. Suntem mândri de munca pe care o prestăm, în ciuda încercărilor recente și premeditate de a o discredita”, au arătat reprezentanții firmei de avocatură.

Industria offshore a protestat de multe ori cu privire la acuzațiile potrivit cărora operațiunile din paradisurile fiscale facilitează ruinarea resurselor naturale ale Africii. Un raport publicat în 2014 de un grup de lobby a încercat să arate că offshore-urile facilitează, de fapt, investițiile eficiente în regiunile în curs de dezvoltate, o afirmație care a fost preluată și de un grup din SUA ce militează pentru menținerea și extinderea paradisurilor fiscale.

Aceste ipoteze au fost, însă, contrazise de alte cercetări referitoare la fluxurile ilegale de capital care trec prin Africa. Potrivit unui studiu din 2015, comandat de Uniunea Africană și de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Africa, mai mult de 50 de miliarde de dolari sunt furate anual din țările de pe Continentul Negru, prin fraudă și evaziune fiscală. Investigația bazată pe scurgerea de documente de la Mossack Fonseca, derulată de aproape 100 de instituții de presă, a expus rolul industriei offshore în facilitarea evaziunii fiscale și a presupuselor infracțiuni.

Panama Papers, un scandal la nivel mondial

O anchetă explozivă a arătat în primăvara acestui an cum șefi de stat și de guverne, sportivi și miliardari ai planetei și-au ascuns averea prin offshore-uri. Apropiați ai lui Vladimir Putin, președintele ucrainean Petro Poroșenko și fostul premier, Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, președintele argentinian Mauricio Macri, fostul premier irakian Ayad Allawi, premierul pakistanez Nawaz Sharif sunt doar câteva dintre cei care și-ar fi ascuns averile folosindu-se de off-shore-uri. Este vorba de o rețea uriașă de 214.000 de astfel de societăți, înregistrate în paradisuri fiscale, ale cărei documente aflate în arhivele secrete ale unei societăți de consultanță panameze au ajuns în posesia presei.

În acest scandal au fost implicați și români, printre ei Vasile Frank Timiș, inițiatorul afacerii Roșia Montana, care a folosit firma Castle Europa Limited înființată în Bahamas de avocații Mossack Fonseca în afacerile demarate în România în 1997. Tot în documentele panameze regăsim și filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munții Apuseni dar și alte firme active în extracția petrolului și gazelor naturale.

Corneliu Iacobov este un alt român al cărui nume apare în actele „Panama Papers”, după ce a folosit o firmă înființată de avocații Mossack Fonseca, care vizează deschiderea de conturi bancare și desfășurarea de afaceri inclusiv cu terenuri în Emiratele Arabe. Corneliu Iacobov ar fi achiziționat firma în timp ce dosarul său se judeca iar autoritățile din România nu au dat de urma societății unde s-ar putea afla o parte din averea secreta a fostului politician.