Anunțul a fost făcut de ministrul de Interne britanic, Amber Rudd, și reprezintă un răspuns la cererea alegătorilor britanici, care au votat, în iunie, pentru ieșirea Regatului din Uniunea Europeană.
”Vom lua decizia cea mai bună pentru economia britanică și îi vom proteja pe cei care vin cu valoare adăugată pentru sistemul nostru”, a declarat Amber Rudd, conform BBC.
Acest lucru implică, între altele, și controale mai stricte la frontieră.
Pe de altă parte, cetățenii britanici ar putea fi nevoiți să aplice și să plătească o taxă pentru a călători în Europa, dupa ce procesul legat de Brexit se va încheia. Comisia Europeană a schițat deja un proiect în acest sens, inspirat din programul american ”Visa Waiver”, ceea ce înseamnă că britanicii ar putea avea nevoie de viză pentru a vizita Uniunea Europeană.
Presa britanică scrie că Rudd a fost o susținătoare ferventă a rămânerii Marii Britanii în UE, înaintea votului din iunie. De altfel, după ce a fost învestită, Rudd a precizat că, foarte probabil, britanicii au votat pentru Brexit doar ca să reducă numărul imigranților. ”Trebuie să găsim o cale de a face acest lucru, însă în același timp trebuie să protejăm economia”, a conchis ministrul.
Conform datelor publicate de Oficiul Național de Statistică britanic, în Marea Britanie și Irlanda de Nord locuiau, în 2015, 220.000 de români, dintre care aproape 100.000 doar în Londra. Românii sunt pe locul 4 în topul cetățenilor străini din Marea Britanie, după polonezi, indieni și irlandezi (din Republica Irlanda).
Subiectul delicat al Europei și al Marii Britanii post-Brexit se discută și la summitul din această săptămână de la Bratislava. ”Președintele României va participa la Bratislava, la acest summit, reuniunea informală a Consiliului European. Este primul summit în formula UE 27 fără participarea Marii Britanii după momentul Brexit și un moment în care președintele României va prezenta viziunea țării noastre din acest punct de vedere. Această viziune presupune obiectivul nostru fundamental, acela de a păstra o UE puternică și necesitatea de coeziune și de uniune între cele 27 de state tocmai pentru a recâștiga încrederea cetățenilor în proiectul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Președinției, Mădălina Pușcalău-Dobrovolschi.
De asmenea, Iohannis va discuta, atât despre Brexit cât și despre alte subiecte, și cu președintele francez Francois Hollande, cu care se va întâlni marți la București.
Iohannis, mesaj liniștitor pentru românii aflați în Marea Britanie sau care vor să lucreze acolo
Imediat după Brexit, Klaus Iohannis declara că România regretă, dar respectă votul britanicilor pentru ieșirea din UE, precizând că România rămâne atașată proiectului european și că este nevoie de calm și de solidaritate, iar impactul asupra economiei este unul mic.
„Noi regretăm acest vot, dar, în același timp, vreau să spun foarte clar că noi respectăm acest vot. UE este un proiect foarte valoros, România a fost de la bun început o țară care a dorit să fie membră în UE, o țară care a susținut puternic ideea europeană și în acest context România rămâne atașată proiectului european. (…) România este convinsă că UE trebuie să continue, dorim să fim parte din acest proiect. Este nevoie de solidaritate și unitate în UE, între cele 27 de state membre (…) În discuțiile pe care le-am avut astăzi am solicitat și primit asigurări importante pentru țară, pentru români. Prim-ministrul ne-a asigurat că impactul Brexit asupra economiei nu este mare, nu e motiv de îngrijorare, va fi gestionat fără probleme majore. De la guvernator – impactul asupra monedei naționale este mic și gestionabil, leul nu va avea probleme ne-a asigurat guvernatorul Mugur Isărescu (…) Am constatat consens politic între liderii politici, toți cred că viitorul României este în înteriorul UE, toți au fost de acord că un atu important în negocieri este stabilitatea României și că e o țară cu creștere economică, al cărui statut nu trebuie pus sub semnul întrebării din motive electorale”, a declarat președintele, la finalul consultărilor din 24 iunie cu liderii politici, premierul Dacian Cioloș și guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Ulterior, pe 28 iunie, Iohannis a precizat că ”Marea Britanie rămâne un partener foarte important pentru Uniunea Europeană și, sigur, și pentru România. Cred că este foarte fair să pregătim această mișcare foarte bine și să facem în așa fel încât să rezulte cât se poate o situație în avantajul tuturor părților (…) Dacă românii doresc să lucreze acolo, este bine să găsescă condiții echitabile pentru cei care s-au stabilit acolo. Trebuie să purtăm negocierea în sensul în care să nu aibă ei pierderi de suportat datorită acestei mișcări (…) Nu se va întâmpla absolut nimic probabil un an, doi ani, timp în care, evident după ce se solicită ieșirea de către Marea Britanie se negociază toate aceste lucruri. Nu este cazul să intre cineva în panică. România este conștientă că trebuie să se implice pentru românii din Marea Britanie și o va face”.
Președintele a mai spus că, după Brexit, cele 27 de state membre ale Uniunii Europeane trebuie să fie unite și să reconstruiască împreună solidar încrederea în Uniune, subliniind că este o situație fără precedent, care va fi depășită dacă există voință politică pentru relansarea cu viziune a proiectului european.
Șefii de stat și premierii statelor membre UE, exceptând Marea Britanie, vor avea o întâlnire informală la Bratislava în 16 septembrie pe tema reformelor la nivelul Uniunii.