BM: 2016, anul care pare regizat de Tarantino

Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii și religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, așa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent și impactul acestora asupra României.

Pe Facebook a circulat o glumiță, cum că 2016 arată ca un film de Tarantino. La o privire de ansamblu, la nivel global, expresia nu mai are niciun iz glumeț. Alianțe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acțiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de știri. Pretenții teritoriale învrăjbesc țări din Marea Chinei, radicalii și extremiștii găsesc noi adepți. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări.

Pulp Fiction (Despre Brexit și mișcările antisistem)

Mișcările antisistem sunt în creștere, iar liderii politici văzuți ca „alternative” beneficiază de tot mai mult suport – de la Donald Trump sau Bernie Sanders în Statele Unite până la Marine Le Pen și al său Front Național în Franța, Lega Nord în Italia sau Syriza în Grecia; ieșirea surprinzătoare a Marii Britanii din Uniunea Europeană se încadrează perfect în această categorie.

Care sunt însă cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai importantă pare a fi inegalitatea.

„Brexitul este de departe cel mai virulent răspuns la această senzație de inegalitate”, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar această senzație se datorează faptului că revenirea economică de după criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale populației, adaugă el. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un eșec al politicii regionale și ar putea reprezenta sfârșitul pentru Regatul Unit, remarcă și Cristian Pîrvulescu, profesor universitar: „Contrar a ceea ce se spune, Uniunea Europeană și-a dovedit viabilitatea. Pentru că se vede astăzi că singurul lucru care a ținut în comun diferitele părți ale Regatului Unit a fost Uniunea Europeană; nu știm dacă Regatul Unit va mai exista în forma actuală, după acest referendum.” Scoția și-ar putea declara independența, spune Pîrvulescu, un referendum în acest sens având, de această dată, sorți de izbândă.

Omul de rând știe că nivelul său de trai a scăzut, costurile de zi cu zi au crescut, iar șansele unui job bun sunt tot mai mici. El aude că economia merge bine, dar vede o cu totul altă realitate – o diminuare a încrederii și stagnare a economiei, crede și Peter Schiff, analist al Euro Pacific Capital. Toate aceste frustrări alimentează practic sentimentele antisistem și ajută partidele care marșează în această direcție.

„Brexitul are mai multe componente – dar câteva sunt fundamentale – legi venite de la Bruxelles pe care nu le înțeleg și nu le acceptă și mai ales o chestie nespusă, ideea de a fi conduși de Franța sau Germania – cum să accepte ei să fie conduși de țara pe care au învins-o în război sau de cea pe care au eliberat-o? Din nou istoria se repetă și e vorba de cine pe cine”, spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM România. Chiar dacă nu înțelege neapărat contextul economic actual, omul de pe stradă înțelege că ceva nu este în regulă. Și chiar dacă partidele antisistem nu câștigă neapărat alegerile, ele duc dezbaterea publică într-o anumită direcție; în cele din urmă, acest lucru s-ar putea însă să fie benefic.

Citește în continuare pe BM.