Prima critică adusă de judecătorii constituționali Parlamentului vizează încălcarea de către senatori și deputați a legii fundamentale prin faptul că au ignorat decizia anterioară a Curții prin care pensiile speciale ale aleșilor locali au fost declarate neconstituționale.
„Adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotăraÌ‚te iÌ‚ntr-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, iÌ‚ncalcă Legea fundamentală. Or, iÌ‚ntr-un stat de drept, astfel cum este proclamată RomaÌ‚nia iÌ‚n art.1 alin.(3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie iÌ‚n raport cu dreptul, Constituţia stabilind iÌ‚n art.16 alin.(2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar iÌ‚n art.1 alin.(5) că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, se arată în decizia CCR.
O a doua critică adusă de judecătorii constituționali legii privind pensiile speciale ale aleșilor locali este că actul normativ introduce „o pensie de serviciu deghizată”, explicând în continuare de ce aleșii locali nu au dreptul la pensie de serviciu.
„Pensiile de serviciu se acordă (…) persoanelor care iÌ‚n virtutea profesiei, meseriei, ocupaţiei sau calificării iÌ‚şi formează o carieră profesională iÌ‚n acel domeniu de activitate şi sunt nevoite să se supună unor exigenţe inerente carierei profesionale asumate ataÌ‚t pe plan profesional, caÌ‚t şi personal”, arată judecătorii CCR.
„Aleşii locali nu reprezintă o categorie socioprofesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local (…) Alegerea este o opţiune a electoratului, şi nu a persoanei care candidează (…) Or, o carieră profesională se formează şi se dezvoltă distinct de alegerile pe care le face corpul electoral de la un moment dat”, explică CCR motivul pentru care aleșii locali nu au dreptul la pensii de serviciu.
De asemenea, Curtea Constituțională constată că Parlamentul a introdus o discriminare prin intenția de acordare a pensiilor speciale doar primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene și nu tuturor aleșilor locali.
„Legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la iÌ‚ndreptăţirea unora sau altora dintre persoanele din cadrul subcategoriei respective de a beneficia de dreptul la indemnizaţie decaÌ‚t cu iÌ‚ncălcarea art.16 alin.(1) din Constituţie (…) prin acordarea acestei indemnizaţii numai unor aleşi locali (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene), legiuitorul a iÌ‚ncălcat art.16 alin.(1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat iÌ‚n cadrul aceleiaşi subcategorii juridice”, scriu judecătorii constituționali în motivarea deciziei.
Un alt argument adus de CCR în favoarea neconstituționalității legii este acela că sursa de finanțare a pensiilor speciale ale aleșilor locali este incertă, „nefiind una reală, din moment ce sistemul de venituri la bugetul local nu este apt să susţină plata din aceste bugete a indemnizației pentru limită de vaÌ‚rstă”.
Curtea Constituțională a decis pe 20 iulie că legea pensiilor pentru aleșii locali este neconstituțională, dând astfel câștig de cauză, pentru a doua oară, Guvernului.
Guvernul a sesizat CCR, în data de 27 iunie, privind legea pensiilor speciale ale aleșilor locali, anunțul fiind făcut de prim-ministrul Dacian Cioloș într-un interviu la postul public de radio. „Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituțională (…) pentru că în continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanțate aceste pensii sau indemnizații speciale. Ele, așa cum e prevăzută legea, ar urma să impacteze bugetul de stat pentru că și bugetele locale, mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat, și pe de altă parte nu se respectă principiul contributivității, legea și astea ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou Curții Constituționale să clarifice dacă aceste elemente care în continuare sunt menținute în lege sunt constituționale”, a spus premierul.
În februarie, Guvernul sesizase CCR în legătură cu legea. Judecătorii au spus atunci actul normativ, așa cum a fost ea adoptat de Parlament în prima versiune, nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, instituie o inegalitate de tratament nepermisă în cadrul aleșilor locali și are o sursă de finanțare incertă. Parlamentul nu a ținut cont însă de toate observațiile CCR.