Aven a câștigat aproape două miliarde de dolari în momentul în care Alfa Group, din acționariatul căuira face parte, și-a vândut partea din compania petrolieră TNK BP către compania deținută de stat Rosneft, în 2013. Aven a fost totodată ministru de comerț internațional în 1992 și un cunoscut al lui Vladimir Putin. Miliardarul știe multe lucruri despre cel puțin un petrostat – și nu cel mai puțin important: Rusia concurează cu Arabia Saudită pentru titlul de cel mai mare producător de petrol al lumii.
Predicțiile lui Aven și ale celorlalți autori ai articolului sunt sumbre: ei scriu că petrostatele, de la Rusia, la Venezuela și din Kazakshtan la Golful Persic, au folosit veniturile din petrol pentru a se bucura de stilul consumerist al statelor vestice, fără să adopte și valorile vestice care au făcut ca acest stil de viață să fie posibil.
Acum acestea riscă să sfârșească la fel ca producătorii de cauciuc natural după ce s-a inventat latexul sintetic. „Influența Leviatanului Petrolier – acele câteva țări producătoare cu abilitatea de a exercita o influență puternică asupra prețului petrolului – vor cădea victime invizibilei mâini a pieței, care este din ce în ce mai înarmată cu noi tehnologicii de extracție, de economisire a energiei și a soluțiior de transport non-petroliere, generare de energie și petrochimie”, scriu ei, potrivit Bloomberg.
Aceste schimbări cer o realiniere politică și chiar și geopolitică. America Latină va trece spre o politică de dreapta, migrând astfel de la populismul de stânga; iar în Orientul Mijlociu, influența Arabiei Saudite va păli în favoarea Turciei, Israelului și Iranului. Iracul și Siria s-ar putea să se prăbușească, iar globalizarea nu va mai fi aceeași niciodată.
„(…) Doar acele țări care vor îmbrăția modernizarea și o vor duce mai departe decât au făcut în ciclul anterior de scădere a industriei petrolului pot spera că nu vor fi retrogradate spre statutul de notă de subsol a istorie”. Articolul a apărut după ce prințul Mohammad bin Salman al Arabiei Saudite a anunțat un plan de reformă țintit spre a transforma țara într-o economie care nu se bazează pe petrol până în 2030. Astfel, articolul pare să fie un alt simptom al unui conflict adânc pentru principalele țări producătoare de petrol. Acest lucru nu este nou – de fiecare dată când prețul petrolului scade, apar critici legate de corupție, ineficiență, nepotism și clientelismul endemic petrostatelor.
„Perioadele de scăderi ale prețului petrolului oferă cele mai bune oportunități penru construirea insituțiilor politice și administrative capabile să se ocupe de managementul petroleum. Într-adevăr, astfel de perioade ar putea reprezenta singura oportunitate de a orienta petrostatele din zona ciclurilor de dezvoltare viciate spre cele virtuoase – acest lucru necesită serviciile civile bazate pe merit care să înlocuiască nepotismul și aranjamentele clientelare, mai multă susținere politică poate fi construită pentru reformele serviciior civile atunci când prețurile sunt scăzute”, a scris la criza anterioară profesorul Terry Lynn Karl, de la universitatea Stanford.
Diferența este că, la ciclul anterior de scădere, s-a presupus că prețurile vor crește din nou. Retorica de astăzi, fie că vine din partea lui Aven sau a prințului Mohammad, este că prețurile nu vor crește niciodată. Specialiștii Bloomberg observă că acest lucru este ușor de crezut dacă citim articole legate de Tesla și de reușitele U.S. frackers, dar mai greu dacă intrăm în detaliile legate de tehnologia bateriilor de mașini, producția americană de petrol sau statisticile legate de investiții în energie. Ei observă că nu există nicio dovadă care să indice că cel mai recent boom în petrol este în urmă – traiectoria cererii de petrol fiind una aflată în creștere.
Ei observă că, în lipsa unui eveniment disruptiv, precum invenția unei mașini electrice ieftine cu o autonomie ridicată, nu doar pe hârtie – nu va schimba obiceiurile de consum ale utilizatorilor – traiectoria va continua, în special în țări în dezvoltare precum India, care generează creșterea cererii de petrol în prezent. Ei observă că lipsa investițiilor în explorările de petrol și producție din ultimii ani vor crește din nou prețul petrolului. Mini boom-ul curent, care a redus prețul petrolului Brent la aproximativ 50 de dolari pe baril, de la o scădere de 28 de dolari în ianuarie, ilustrează ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare.
Jurnaliștii de la Bloomberg observă că nu are o părere atât proastă despre evoluția petrolului astfel încât să fie motivat să iasă din afaceri. Prin intermediul vehicolului LetterOne, Aven și partenerii săi dețin Dea, o companie germană de petrol și gaze pe care au cumpărat-o anul trecut. Potrivit Bloomberg Billionaires, partea lui Aven în aceasta are o valoare de 811 milioane de dolari. El are o avere totală estimată la 5,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.