Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a participat vineri la dezbaterea „Combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice. Bune practici și provocări în implementarea Convenției de la Istanbul”, alături de ministrul delegat pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, organizată în urma intrării în vigoare în România a Convenției de la Istanbul.
„Toate lucrurile care se discută la nivel internațional trebuie să fie de fapt un spațiu în care România contribuie la o agendă asumată global și nu faptul că o agendă globală ne presează pe noi să facem lucruri”, a declarat Dragoș Pîslaru, care a precizat că își dorește ca România să desfășoare în acest sens activități „proactive” și să trateze problema din punct de vedere social, individual și instituțional.
„Planul societal pleacă de la valorile acestui popor, de la modul în care în România societatea vede violența domestică și înțelege importanța de a reacționa la violența domestică. Este vorba de a vedea cu ochi limpezi la ce duce violența domestică. De a vedea că peste 170 de femei au fost ucise de partenerii lor în 2010, 138 au murit în 2011, 141 au murit în 2012, 328 au decedat în ultimii doi ani”, a explicat ministrul Muncii.
Pentru a începe armonizarea legislației cu prevederile Convenției, autoritățile au pus deja în dezbatere două programe de interes național referitoare la înființarea de centre pentru ajutorarea victimelor violenței, dar și a agresorilor: „Unul din lucrurile esențiale este ca oamenii aceștia care ajung într-un astfel de conflict să fie ajutați. Nu este vorba să fim violenți ca societate cu agresorii, este vorba să înțelegem ce-i determină, să vedem dacă putem să lucrăm cu aceștia, această energie negativă să vedem cum putem s-o canalizăm spre alte zone”, a explicat Pîslaru.
Ministrul a vorbit despre „măsura-cheie” a ordinului de interdicție pentru care se urmărește ca, în viitor, să poată fi emis rapid de poliție pentru că, așa cum arată legislația în acest moment, obținerea unui document de protecție în 30 de zile este, uneori, prea târziu.
„Până în prezent, sistemul este următorul: în momentul în care se constată o violență domestică, se poate obține un ordin de protecție care se obține printr-un act al instanței și care se materializează uneori în termen de circa 30 de zile. Or practica sugerează clar că violențele recurente sunt în termen de 72 de ore, deci în două-trei zile de la primele semne. Ceea ce înseamnă că dacă am un ordin din acesta de protecție în 30 de zile, s-ar putea să fie prea târziu.
De aceea ceea ce este critic acum este să punem avea o intervenție rapidă în astfel de situații și de asta discutăm de un ordin de interdicție emis de poliție, dar care evident trebuie materializat printr-o cooperare instituțională”, a precizat Pîslaru.
Propuneri de proiecte de acte normative vin și din partea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, care a lansat patru astfel de propuneri pentru modificarea legislației în materie de protecție a victimelor violenței domestice. Este vorba despre proiectul de modificare a Legii 217, pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, și propunerea de modificare a Legii 202, privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.
„Aceste două acte normative țin de activitatea ANES, ele se află într-o faza foarte avansată de modificare, ieri a avut loc o discuție tehnică cu colegii de la MAI și de la MJ referitoare la unele aspecte ale legii. Anticipăm că în cursul săptămânii viitoare vom finaliza aspectul problematic sau provocator legat de ordinul de interdicție, după care putem introduce actele în procesul specific de avizare internă. Față de aceste două acte normative, mai există alte două propuneri pe care noi le înaintăm Ministerului Justiției (…) sunt propunerile noastre de modificare la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală pe care le dezbatem separat. Concret, calendarul se va extinde undeva până în noiembrie, cu mențiunea că fiind modificări de proiecte act normativ ele vor trece prin avizare parlamentară”, a precizat secretarul de stat Andra Cristina Croitoru.
Convenția de la Istanbul a intrat în vigoare la 1 septembrie și este principalul instrument legislativ în materie de prevenție și protecție a victimelor violenței domestice. Acest lucru înseamnă că statul român trebuie să treacă rapid la armonizarea legislației cu prevederile documentului, astfel încât femeile și, implicit, copiii să beneficieze de protecție sporită în cazul agresiunilor domestice. Concret, cele mai importante trei măsuri pe care autoritățile trebuie să le ia sunt introducerea în lege a prevederii potrivit căreia atunci când o femeie depune o plângere ea nu va mai putea s-o retragă, a mențiunii că agresorii care nu respectă ordinele de restricție și protecție impuse vor fi și cercetați penal, și nu vor rămâne doar cu amenda, așa cum se întâmplă în prezent, dar și includerea pe viitor în Codul Penal și de Procedură Penală a unor noi infracțiuni precum crimele de onoare, căsătoria cu forța sau mutilarea genitală.
Concret, România, alături de celelalte state semnatare ale Convenției, recunoaște că violența împotriva femeilor este atât o încălcare gravă a drepturilor omului, cât și o formă de discriminare și se obligă să implementeze noi măsuri pentru incriminarea sau sancționarea violenței domestice de orice fel, fie ea fizică, psihică sau sexuală, a hărțuirii și urmăririi sau a violului.
În acest context, însă, autortiățile române vor trebui să treacă rapid la armonizarea legislației țării cu prevederilor Convenției de la Istanbul. Principalele schimbări se referă la măsurile pe care autoritățile le iau împotriva agresorilor, astfel că, atunci când o femeie depune o plângere ea nu va mai putea s-o retragă, dar și la faptul că agresorii care nu respectă ordinele de restricție și protecție impuse vor fi și cercetați penal, și nu vor rămâne doar cu amenda, așa cum se întâmplă în prezent. Există, însă, și infracțiuni noi care trebuie incluse în Codul Penal și de Procedură Penală, precum crimele de onoare, căsătoria cu forța sau mutilarea genitală.
Pe lângă aceste sancțiuni, Convenția de la Istanbul mai stipulează și scoaterea și protejarea victimei din contextul violent, înființarea unei linii telefonice gratuite și a mai multor adăposturi pentru victime și stabilește pedepse de natură penală pentru agresorii care nu respecte ordinele de restricție.
Pe scurt, țara noastră se obligă, astfel, să modifice legislația în materie de violență domestică și să o pună în acord cu prevederile Convenției, dar și să acționeze cu măsuri concrete de protecție a victimelor, printre priorități aflându-se introducerea ordinului de restricție emis de urgență de către organele de poliție pentru a asigura protecția imediată a victimei, înființarea registrului unic pentru victime și pentru agresori și implementarea serviciilor de consiliere, atât pentru victime, cât și pentru agresori.