Saxofonistul român Marin Petrache Pechea a murit. ”E un roman întreg viața mea”

„Cu o foarte mare durere în suflet vă informez că mentorul și prietenul meu, care a fost ca un tată pentru mine, a plecat spre stele. D-zeu să te odihnească Marin Petrache Pechia! Îți mulțumesc!”, a scris pe Facebook saxofonistul Flavius Teodosiu.

Marin Petrache Pechea s-a născut la București pe 25 noiembrie 1944. Absolvent al Școlii de Muzică și al Conservatorului de Muzică din Iași, secția clarinet, Marin Petrache Pechea a fost fondatorul Grupului Cromatic. Trupa și-a început cariera cu o serie de concerte în cluburi, la festivaluri studențești, în localuri, repertoriul preferat fiind Blood, Sweat and Tears, Chicago ș.a, conform biografiei sale.

În 1969, Marin Petrache Pechea face primul turneu în Germania împreună cu Radu Goldiș (chitara), Dorel Vintilă Zaharia (baterie), Nicky Păun (sax), Korossy Tiberiu, Gelu Tudorache, Mihai Udilă (bas), mulți dintre componenți rămânând în Germania. În 1974, Pechea pleacă în turneu în străinătate cu grupul refăcut: Paul Man (baterie), Ludovic Stoican (clape). Din 1975 se alătură formației Valeria Pusi (vocal), Florin Crețu (sax), Petre Răduță (bas), Sergiu Tavifta (chitara), Leonard Nadi. Întors în țară, Pechea se alătură grupului Romanticii al lui Mircea Drăgan. Reface apoi Grupul Cromatic, cântând alături de Doru Tufiș, Stela Enache, Marcel Năvală, Nicki Dorobanțu, în turnee în Germania. În România a fost condamnat de regimul comunist, în absență, la șapte ani de închisoare.

Piesele lui Marin Petrache Pechea „Fata fără nume”, „Drumu-i drum”, „Amurg”, „Culori ritmice” se difuzează intens la radio și televiziune. Cromatic este prima trupă românească în concert în Australia (1980). Se alătură Tudy Zaharescu la baterie. Turneele parcurg țările arabe (Cromaticul inaugurează lanțul de hoteluri Sheraton).

Până în 1986 au cântat cu preponderență în țările nordice. Marin Petrache Pechea devine cetățean danez. În 1986, Pechea debutează componistic cu piesa „Pentru tine”, dedicată fiicei sale. Evoluează în rețele de night-cluburi, cântând jazz. La Festivalul Charlie Parker de la Viena, câștigă Marele Premiu. În 1991 se repatriază, prezentându-se la Festivalul Internațional București ’92 cu solista Greta Popp din Statele Unite, și obține Marele Premiu cu piesa „Dacă pleci”, cântată în limba română de Loredana Groza. Continuă seria turneelor peste hotare, dar colaborează în paralel și cu Televiziunea Română. În 1997 înființează Cromatic Big Band, formată din 26 de tineri muzicieni. Formează tineri muzicieni de jazz și pop, cu care concertează în țară si peste hotare, alături de fidelul său colaborator și bun prieten, Tudy Zaharescu. În București a deținut un restaurant care îi poartă numele, în Centrul Vechi, lângă Banca Națională, loc în care a putut fi văzut în mai multe concerte alături de trupa sa.

„Familia mea nu a avut absolut nimic în comun cu muzica. Tatăl meu era șlefuitor de briliante, iar mama mea era evreică. Probabil că de la tata, fiind țigan, am moștenit treaba cu muzica, deși el nu era de acord să cânt și-mi spărgea toate instrumentele muzicale. El mi le spărgea și mama îmi lua altele. De la mama am moștenit talentul în afaceri. Am făcut un liceu de muzică, am intrat la Conservator… și am ajuns saxofonist. Înainte spuneam că sunt băiatul lui Petrică Argintaru – pentru că așa îl chema pe tata și, mai târziu, a început el să spună „sunt tatăl lui Marin Petrache Pechea”. Părinții mei au fost deportați în Transnistria… în fine, e un roman întreg viața mea, viața lor. Cert e că, după au scăpat, au poposit în satul Pechea de lângă Galați și de acolo mi se trage și numele. Eu port numele acelui faimos sat și satul acela poartă numele acelui faimos saxofonist”, declara muzicianul în cadrul unui interviu acordat în urmă cu mai mulți ani, scrie Adevărul.