Cum au reușit parlamentarii „să suspende” plagiatele. Hibele legii pe care Guvernul și PNL o vor pe masa CCR

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) nu va mai face parte din circuitul de analiză a lucrărilor de doctorat, suspectate că ar fi plagiate, și va îndeplini rolul unei instanțe de apel, după ce senatorii au respins, luni, cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgență a Guvernului nr. 4/2016 prin care se modifică Legea Educației Naționale. Practic, senatorii au hotărât menținerea legii în forma adoptată inițial care prevede că responsabilitatea analizării tezelor de doctorat va reveni universităților și nu CNATDCU, cum este în prezent.

În viziunea rectorului Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, momentul în care această modificare legislativă a avut loc este unul „e total neoportun” având în vedere faptul că „sistemul universitar din România nu este pregătit, cu excepția câtorva universități mari, de a-și lua decizii singure, independent și echidistant”. Mai mult, atrage atenția Pirtea, proiectul de lege are două deficiențe: în primul rând, „se vorbește de „școli doctorale acreditate” în lege, în condițiile în care, în momentul acesta, în România, nu mai este nicio școală doctorală acreditată, iar, în al doilea rând, în lege se vorbește despre „Comisia de Etică a IOSUD”, care ar urma să analizeze tezele suspectate de plagiat, deși aceasta „nu e reglementată”.

Marilen Pirtea: „Suntem atât de obișnuiți cu schimbările peste schimbări, în ce privește educația, și ne mai mirăm că nu avem sustenabilitate”

ENERGIE Comisia și Banca Europeană de Investiții, 2,7 de miliarde de euro în plus prin FONDUL pentru modernizare. Câți bani îi revin României

20:09

ACTUALITATE Cum prepari CÂRNAȚI de casă. 3 rețete tradiționale pe care trebuie să le încerci și tu

19:59

„Numai bine s-a pus CNATDCU pe picioare și funcționând cu o anumită coerență și iată că apare o schimbare. Deja suntem atât de obișnuiți cu schimbările peste schimbări, în ce privește educația, și ne mai mirăm că nu avem sustenabilitate și, să spunem, coerență în timp. Părerea mea este că universitățile mari întotdeauna își vor dori o autonomie mai mare legat de minister. Universitățile mici care sunt dependente financiar categoric doresc să rămână lucrurile la nivelul ministerului”, a declarat, pentru Gândul, Marilen Pirtea.

Potrivit rectorului Universității de Vest din Timișoara, această lege „este grăbită” în condițiile în care textul proiectului conține anumite noțiuni fără acoperire în legislație. În primul rând, se vorbește de „școli doctorale acreditate” în lege, deși „în România, nu mai este nicio școală doctorală acreditată”.

„Avem doar „școli doctorale autorizate” care urmează a fi într-un proces de evaluare instituțională, sperăm noi cât de repede și unul cu o componentă internațională foarte consistentă pentru că e un moment în care am putea, într-adevăr, să punem într-o normalitate ce înseamnă școlile doctorale din România. Din acest punct de vedere nu e funcțională”, a completat Pirtea.

În al doilea rând, în lege se vorbește despre „Comisia de Etică a IOSUD”, care ar urma să analizeze tezele suspectate de plagiat. Cu toate acestea, „nicăieri altundeva nu se mai definește Comisia de Etică a IOSUD”, susține Pirtea.

„În Legea Educației avem doar Comisia de Etică a Universității, nu a IOSUD. Nu e reglementată. Trebuie să apară norme, cine e Comisia de Etică a IOSUD, din cine e formată, cine o numește, care e componența, ce atribuții are”, a adăugat rectorul Universității de Vest din Timișoara.

Prin urmare, din cauza faptului că această comisie nu este definită, procesul de analiză în cazul doctoratelor suspectate de plagiat e suspendat. Mai exact, „această insuficiență” nu dă posibilitatea aplicării legii din momentul în care ar fi promulgată, a explicat Pirtea.

„Mai mult, e clar că nu putem confunda cu Universitatea IOSUD. IOSUD e condus de către consiliul școlii doctorale și de către directorii școlii doctorale. Nu putem asimila Comisia de Etică a Universității cu Comisia de Etică a IOSUD. De aceea trebuie făcută una nouă. Dacă avem un IOSUD între două universități? Care comisie de etică va fi? A Universității 1 sau a Universității 2? De aceea e clar că trebuie o comisie de etică a IOSUD. Sper să fie reglementată, ea fiind cea care trebuie să analizeze, în momentul de față legea e incompletă”, a mai subliniat Pirtea.

„Haideți să facem o evaluare a școlilor doctorale la sânge”

În viziunea sa, „o altă variantă ar mai fi o ordonanță de urgență care să îi amâne aplicarea”. Totuși, rectorul Universității de Vest din Timișoara susține că ar trebui realizată o „evaluare la sânge” a școlilor doctorale, iar mai apoi legea să se aplice școlilor doctorale „care rămân în activitate”.

„În întreaga lume, nu toate universitățile conduc doctorate, iar cele care au școli doctorale acreditate au fost evaluate la sânge și exista deja un grad de încredere astfel încât să poată să li se spună că ei le acordă titlurile și ei le retrag. De asta zic că e prematur. Haideți să facem o evaluare a școlilor doctorale la sânge și din 214 școli doctorale câte sunt în România, în prezent, hai să vedem câte rămân și atunci tin să avem încredere în alea că pot să dea și să retragă titlurile”, a detaliat Pirtea.

În ceea ce privește modul în care se va schimba activitatea CNATDCU, Marilen Pirtea a explicat: „În lege se spune că școala doctorală dă verdictul, spune dacă e plagiat sau nu, și această decizie este trimisă la CNATDCU. CNATDCU trebuie să avizeze asta pentru că ministrul Educației, prin ordin de ministru, revocă titlul respectiv, dar pe baza unui aviz de la CNATDCU, iar CNATDCU poate să își dea avizul sau nu”.

Concret, explică Pirtea, CNATDCU „poate să dea avizul și gata”. Practic, „nu își asumă responsabilitatea”, iar „cel care a depus plângerea către Universitate nu mai poate să se îndrepte decât prin contencios dacă e nemulțumit de decizia luată de Universitate și de avizul CNATDCU”.

„Aici e o problemă doar legată de cazurile notorii. Astfel de legislații nu trebuie să privească spețe notorii sau persoane publice, ci trebuie să fie aplicabilă pentru toată lumea la fel”, a mai spus Pirtea.

Viorel Barbu: „Chiar marile universități au dovedit, de fapt, că pot trece treze plagiate sau slabe și de aceea e nevoie de un filtru”

La rândul său, președintele demisionar al Consiliului Național pentru Atestarea Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a declarat că legea prin care Parlamentul a decis să ia din atribuțiile Consiliului în cazurile de plagiat „lovește în mediul academic” întrucât „nu toate universitățile sunt capabile de o anumită exigență și de aceea e nevoie de un filtru suplimentar”. În acest context, Barbu a criticat faptul că „există foarte multă subiectivitate în universități, foarte multă corupție, incompetență”.

„Chiar marile universități au dovedit, de fapt, că pot trece treze plagiate sau slabe și de aceea e nevoie de un filtru, deocamdată. Dacă am fi o țară la nivelul celor dezvoltate, cu un sistem academic foarte exigent, ca în Statele Unite, da, nu am avea nevoie. Regula peste tot este ca diplomele să fie date de universități, să fie analizate acolo, dar noi nu am ajuns acolo încă. Faptul că avem aproape 70.000 de teze, din care, cu foarte multă răspundere spun, în mare procentaj sunt plagiate sau simple compilații sau lipsite de valoare, ne spune că nu avem exigență și avem nevoie de un filtru suplimentar. Faptul că nici CNATDCU acesta nu a reușit să își facă datoria de-a lungul timpului se datorează și puterilor limitate pe care le-a avut”, a explicat, pentru Mediafax, Viorel Barbu.

În viziunea sa, rolul CNATDCU va fi unul decorativ având în vedere că „trecerea tezelor de doctorat prin filtrul comisiilor nu se va mai face”, analiza plagiatului este mutată în altă parte, iar criteriile după care se judecă plagiatele nu se mai află în competența consiliului.

„CNATDCU nu a fost până acum în stare, nu a avut nici toate pârghiile, de a reglementa, vedeți cât de greu analizează un dosar de plagiat , dar începuse să facă ceva, să reformeze școlile doctorale, să instituie criterii care să le impună universităților. Dacă acestea sunt tăiate din fașă, rămânem ca înainte. Rolul CNATDCU va fi decorativ, după cum m-am uitat la lege, doar ca să avem”, a mai spus Barbu. 

Ioanel Sinescu: „Trebuie văzut exact cum se întâmplă în Uniunea Europeană”

De cealaltă parte, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Ioanel Sinescu, întrebat de Gândul, cum vede această modificare legislativă, a răspuns că nu este „conectat deloc la viața politică” și că „trebuie văzut exact cum se întâmplă în Uniunea Europeană”, în condițiile în care „România e o țară europeană și standardele europene trebuie să fie valabile și în România”.

„Fără îndoială trebuie respectate toate regulile de integritate, tot ceea ce înseamnă procedee de similitudini în așa fel încât să nu mai existe niciun fel de semn de întrebare în privința veridicității și autenticității unei teze de doctorat. Nu știu dacă Ministerul Educației are vreo altă inițiativă, probabil că o să aibă. Cred că și Consiliul Național al Rectorilor trebuie implicat în această decizie în așa fel încât toată lumea să fie informată, să aibă cunoștință de ceea ce se decide și toată lumea să agreeze un mod de lucru în așa fel încât să fie și corect, și legal și să se respecte toate normele de etică și de deontologie”, a declarat Sinescu.

Plenul Senatului a respins, luni, cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului prin care se modifică Legea Educației Naționale. Potrivit proiectului, titlurile de doctor vor fi acordate și retrase de universități, ceea ce înseamnă că CNATDCU este scos din procedura de stabilire a plagiatului și a retragerii tiltului de doctor.

În luna martie, deputații au adoptat mai multe amendamente prin care au eliminat din rândul sancțiunilor măsura de retragere a calității de conducător de doctorat, a titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare pentru profesorii coordonatori ai lucrărilor dovedite drept copiate. Tot în Camera Deputaților s-a decis și eliminarea posibilității ca respectivul îndrumător să fie retrogradat sau să-i fie desfăcut contractul de muncă.

Președintele Klaus Iohannis a reacționat pe Facebook la decizia Senatului, arătând că aceasta „riscă să afecteze verificarea imparțială a acuzațiilor de plagiat, care au devenit tot mai dese în ultimii ani. Este cel puțin suspectă graba cu care s-a acționat pentru modificarea Legii educației, fără o discuție pe fond, într-un moment în care toată lumea așteaptă integritate și performanță”, a comentat președintele.

La rândul său, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a declarat că e spre binele universităților din România să fie dezvoltat un mecanism obiectiv de analizare a tezelor de doctorat, dar și că instituțiile de învățământ superior ar trebui să-și dezvolte proceduri proprii de evaluare, însă că „nu a sesizat această dorință la universitățile din România”.

Ulterior, atât Guvernul, cât și liberalii au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională a României (CCR) această lege, în forma adoptată de Senat. De altfel, liderul deputaților liberali, Eugen Nicolăescu, a admis că votul colegilor de partid din Senat a fost o „eroare”.