Doamnelor, domnilor, aflăm, cu stupoare, că, după ce ne-a promis că va salva Bucureștiul (lăsându-l baltă), urmând, de bună seamă, să ia și țara la rând, USR-ul lui Nicușor Dan, practic, nu există.
Știu. Și noi am crezut că e o glumă, dar nu e. Dar ce zic eu, „noi”, ca să mă aflu-n treabă, de vreme ce însuși șeful salvatorilor, Nicușor-salvatorul-Dan, a crezut că politica e o glumă proastă, că facerea unui partid e caterincă, iar campania e ca să ne ia pe noi, naivii, la mișto.
Ei bine, oamenii ăștia – ce-i drept, printre puținii care mai prezentau unele garanții morale – ori sunt indolenți, ori s-au dilit!
Care va să zică, după ce au câștigat, absolut nesperat, locul doi la Capitală, după ce ne-au făcut capul mare că sunt singura speranță a României și românismului, că ne vor salva din ghearele disperării, că să le pupăm picioarele cu care bat țara în lung și-n lat, de le-a intrat țărâna pe sub unghii până la călcâie, ei, aburiți de beția succesului, s-au trezit abia în septembrie, ca să-și facă congres și partid la tribunal cu care să ne salveze pe noi: țara. Să fușerească usereul.
Ei bine, oameni buni, abia atunci, Nicușor Dan, liderul USB, a hotărât că e timpul ca el și partidul său să fuzioneze cu USR, partidul iubitei sale, Loredana Mirabela Grădinaru, înființat, practic, în 2015, dacă am înțeles bine, că ușor de înțeles nu mai e nimic.
Deci, s-au întâlnit, cei doi, în bucătărie, într-o dimi, la cafea, au negociat, au stabilit, au dat drumul la treabă, înainte să plece la muncă și, ce să vezi, fuziunea nu e gata nici până în ziua de azi, și nu va fi nici până la calendele grecești – oricum, în niciun caz, până la alegerile de Ignat.
În consecință, „noul” USR, cu Nicușor lider, partidul pentru candidatura căruia au fost strânse 350.000 de semnături, ca să fim noi salvați, de drept, nu există.!
Deci, ce e de făcut?
Ei bine, s-a decis să intre în alegeri USR-ul vechi, fără semn electoral – contestat de PSD la BEC -, cel cu trei membri (iubita și încă doi), întrucât pe numele acestei formațiuni fuseseră strânse semnăturile. Bine, dar ce te faci, că la depunerea semnăturilor, pe mesele Biroului, a fost nevoie să semneze cineva din partea partidului, reprezentant legal. Iar Nicușor Dan spune că ar fi semnat iubita,Loredana, în calitate de lider.
Dar, ce te faci, că BEC susține, printr-o adresă trimisă la partid, că Loredana Grădinaru n-ar mai fi avut calitatea de lider la momentul semnării documentelor.
Și, totuși, ce e de făcut? Unii spun că, dacă a căzut fuziunea, a rămas iubita pe funcție. Dar dacă a demisionat înainte?! Ei, atunci e groasă!
Deci, ce facem?! Cum îl salvăm pe „Micul Salvator”, ca să ne poată salva, la rândul lui?
Eu spun așa: întrucât ultima zi de depunere a listelor de candidați ai vechiului USR (al iubitei) – singurul care mai poate participa la alegeri -, în care vor intra toți salvatorii din partidul lui Nicușor (USB), este 27 octombrie, rog ca, în eventualitatea în care semnăturile deja depuse pentru noul USR nu mai sunt valabile, 200.000 de cetățeni, ce vor fi salvați de USR, imediat ce partidul în situație va fi salvat de români, să treacă prin bucătăria celor doi, ca să semneze în cartea de onoare a acestei excepționale afaceri de familie. Poate că BEC va ține cont…
E singura șansă ca România să mai poată fi salvată.
Deci, până joi, inclusiv, oameni buni!!
Stai liniștit, Nicușor, că ești slavat! Avem cu cine!