Prima pagină » Știri politice » Social-democraților și liberalilor nu le ies calculele pentru pomenile electorale. Ce a ieșit la numărătoarea PSD și ce se vede pe imaginile PNL
Social-democraților și liberalilor nu le ies calculele pentru pomenile electorale. Ce a ieșit la numărătoarea PSD și ce se vede pe imaginile PNL
Deputații au votat au votat legea care majorează salariile în sănătate și educație, lărgind lista beneficiarilor, fără să fie în vreun fel impresionați de avertizările Guvernului. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a calificat aceste măsuri drept „pomeni electorale”, făcând o notă de plată de 3-4 miliarde lei (în plus față de cele 2,6 miliarde alocate prin ordonanță) și a insistat luni, la dezbaterile în plen, că modul în care a fost făcut raportul va determina inechități și mai mari și creșteri tot pentru cei care au salarii mari, și mai puțin pentru categoriile care vor să intre în sistem, oameni pe care România își dorește să-i păstreze în țară. Pîslaru a precizat și că proiectul este „o iluzie pe care în prag de alegeri este ilegal să o promovăm”. La rândul său, Liviu Dragnea a fost din nou ironic la adresa cabinetului Cioloș, numindu-l „Guvernul Cuza”, și a ținut să arate impactul bugetar efectiv vehiculat este „o minciună” și că Executivul ar trebui să mărească salariile oamenilor și să nu mai lase bani necheltuiți. PNL a anunțat că nu participă la dezbateri și nici la sesiunea de vot. Ministrul Muncii a transmis deja că Executivul ia în calcul să atace la CCR proiectul, pentru ca judecătorii de la Curte să decidă „dacă este consituțional să adopți un astfel de pachet fără să indici resursele deloc”. Alina Gorghiu, a precizat că și liberalii susțin inițiativa, iar liderul deputaților PNL a declarat că partidul verifică și dacă a fost îndeplinit cvorumul de ședință. În plen, deputatul PNL Mircea Toader și independentul Remus Cernea au cerut apel nominal, iar majoritatea parlamentară a respins solicitarea, numărătoarea PNL susținută de fotografii arătând 168 de aleși prezenți, nu 184.
Ministrul Muncii a luat din nou poziție față de aceste măsuri, arătând că acestea ar adânci și mai mult inechitățile din sistem. Pîslaru a explicat că în urma aplicării acestui proiect ar urma să primească majorări tot cei care au deja salarii mari. Întrebat dacă Guvernul ia în calcul că atace legea la Curtea Constituțională, ministrul Muncii a răspuns că, așa cum s-a procedat în cazul pensiilor speciale și al altor măsuri care nu pot fi susținute, e nevoie de analiza CCR care să spună clar „dacă este consituțional să adopți un astfel de pachet fără să indici resursele deloc”.
„O lege este bună, doar dacă poate fi susținută financiar. (…) Dacă intrăm în această procedură de ordonanță de urgență pentru diferite categorii intrăm într-o problemă de echitate. Problema de echitate este importantă pentru că în spatele unui raport, avem lucruri care sunt ascunse în grile, avem salarii care cresc cu 53%, nu pentru cei care intră în sistem, ci pentru cei cu experiență. Una dintre majorări se referă și la contabili, de exemplu, cu creșteri de 63%, directori de școli, cu creșteri de peste 50%. Dacă aceasta este intenția înseamnă că nu am învățat nimic, toate vor duce la inechitate.
Prin urmare, ceea ce vreau să vă rog este să înțelegeți că modul în care s-a făcut raportul va crește salariile celor care deja au salarii mai mari si mai puțin celor care vor să intre în sistem, celor pe care vrem să-i păstrăm: asistenți, medici. Nu e normal să fie creșteri tot pentru funcțiile de conducere. Dacă vom insista pe aceleași sectoare, le vom lăsa în urmă pe celelalte”, a spus ministrul Muncii de la microfonul central.
Pîslaru i-a rugat pe parlamentari să lase ordonanța de urgență nemodificată, argumentând că inițiativă este o„iluzie pe care în prag de alegeri este ilegal să o promovăm”. Ministrul a pledat pentru aplicarea proiectului Guvernului, care prevede o creștere de 5% în următorii 5 ani.
Liberalii au boicotat ședința de plen, nu au participat la dezbateri și nici la vot, iar după adoptarea legii liderul PNL, Alina Gorghiu, a anunțat că susțin și ei demersul Guvernului de a ataca proiectul la CCR, dacă acesta se va concretiza.
„Prin această lege se creează o polarizare foarte mare între cei care intră în sistemul de educație sau cel de sănătate și cei care au funcții de conducere. Practic, cei care au salarii mari acum vor avea salarii și mai mari, iar cei care intră în sistem nu vor beneficia de aceste măriri. Beneficiază cu prioritate doar anumite sectoare în defvoarea celorlalte sectoare de bugetari, cel mai bun lucru era să lăsăm ordonanța în forma propusă de Guvern. PNL susține atacarea la CCR”, a precizat Gorghiu.
În plus, liderul deputaților PNL, Eugen Nicolăescu, a confirmat că juriștii din partid analizează posibilitatea de a ataca la CCR legea pentru aprobarea OUG 20/2016 privind creșterile salariale pentru bugetari, afirmând că PNL verifică și dacă a fost îndeplinit cvorumul de ședință.
„Am studiat deja cu juriștii noștri posibilitatea să contestăm la CCR acest proiect de lege. Dacă vom constat că există motive (…) vom întreprinde acest demers”, a declarat liderul deputaților PNL, Eugen Nicolăescu, afirmând că principiul bicameralismului nu a fost respectat pentru că OUG 20/2016 a fost adoptată tacit în Senat, iar la Camera Deputaților a fost modificată substanțial.
Majoritatea parlamentară a respins solicitarea de apel nominal care a aparținând deputatul PNL Mircea Toader, care a cerut ca astfel să fie verificat cvorumul de ședință. Deputatul independent Remus Cernea a cerut, de asemenea, apel nominal, afirmând că în sală nu sunt 180 de oameni.
„Apelul nominal înseamnă să știm adevărul, dacă suntem sau nu în cvorum. Nu avem cum să numărăm 170-180 de voturi într-o singură secundă. Întreaga țară așteaptă de la noi responsabilitate și respectarea cu strictețe a procedurilor. Nu suntem 180 și ceva de oameni în sală. Acest lucru terbuie verificat prin apel nominal altfel suntem într-o uriașă fraudă. Ar fi trist ca acest Parlament să își încheie activitatea printr-o uriașă fraudă”, a declarat Remus Cernea.
La rândul său, Eugen Nicolăescu a spus că legea responsabilității financiar fiscale interzice majorările salariale cu 6 luni înainte de alegeri: „Trebuie să spunem că avem o serie de constrângeri legale care nu ne permit nouă paramentarilor, cum nu permit nimănui din această țară, să majoreze salariile cu 6 luni înainte de alegerile parlamentare, așa spune legea responsabilități financiar fiscale. De asemenea, Constituția spune că nu putem să prevedem cheltuieli în bugetele noastre, ale Românie, fără să indicăm sursa de finanțare”, a subliniat liberalul.
Președintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a declarat luni pentru MEDIAFAX, în contextul acuzuțiilor privind adoptarea OUG 20 în lipsa cvorumului de ședință, că a comunicat rezultatul pe care i l-au transmis secretarii, afirmând că acest caz nu poate fi comparat cu cel al Robertei Anastase, din 2010.
„Eu am avut niște secretari de ședință care au numărat. În sală colegii se mișcă. Eu întotdeauna am luat de bază acel rezultat pe care mi-l anunță secretarii. Ei (PNL-n.r.) pot să spună orice”, a declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Camerei Deputaților, Florin Iordache.
Ședința de plen în care a fost adoptată OUG 20/2016 a fost condusă de Florin Iordache, care i-a avut ca secretari pe deputatul PSD Marcel Ciolacu și pe reprezentantul comunității elene Dragoș Gabriel Zisopol.
Florin Iordache a afirmat că PNL trebuia să vină în sală: „Trebuiau să vină în sală. Ei sunt disperați că acest proiect de lege care îndrepta niște inechități a fost adoptat. Cu excepția reprezentantului PNL toate grupurile parlamentare au votat acest proiect de lege. Să conteste. Nu am o problemă. Eu am anunțat pur și simplu ce îmi spuneau colegii mei”, a subliniat el.
Cât privește asemănarea dintre ședința condusă de Florin Iordache și cea condusă de Roberta Anastase, în anul 2010, social-democratul a susținut că atunci era vorba de o eroare de proporții mult mai mari.
„Atunci discutam despre 120 de oameni… Eu am deplină încredere în colegii mei care au numărat și fără îndoială rezutatul”, a declarat Iordache, solicitat să comenteze asemănarea cu cazul ședinței de plen condusă de Roberta Anastase și posibilele reprecursiuni legale.
Dragnea: „Numai cineva care urăște foarte mult România ar avea o asemenea atitudine”
Cel care a venit cu o contrareplică a fost liderul PSD, Liviu Dragnea, care a apreciat că Guvernul a„predat niște lecții”, dar că, de fapt, Executivul este cel care trebuie să învețe că nu e bine să minți. Social-democratul a încercat să demonstreze că această temă a creșterii salariilor a fost„abordată în mod tendențios” de Cabinetul Cioloș care greșește atunci când spune că nu sunt bani.
Dragnea a ironizat, din nou, Executivul, pe care l-a numit„Guvernul Cuza”, și pe care l-a somat să nu mai țină banii necheltuiți și oamenii cu salarii mici: „Oameni buni, treziți-vă, nu mai țineși bani necheltuiți și oamenii cu salarii mici. Există suficiente fonduri, nu încercați să vă mai opuneți. Nu sunt nici pomanagii, sunt oameni care salvează vieți, care ne educă copiii. Cer colegilor să voteze, legea nu are niciun fel de probleme de constituționalitate”, a spus liderul PSD.
După ce liberalii au contestat public cvorumul, Dragnea a comentat că el și-a făcut datoria, a votat, iar acum cei care trebuie să răspundă sunt cei care conduc ședința.
„Dincolo de altceva, eu văd la PNL, ca și la Guvern, o încrâncenare foarte mare împotriva oricărei legi care ar putea face românilor viața mai bună. Numai cineva care urăște foarte mult România ar avea o asemenea atitudine”, a declarat Dragnea.
Ministrul Finanțelor:„Estimăm un deficit bugetar de peste 3% din PIB, dacă nu se decide reducerea altor cheltuieli”
Anca Dragu. ministrul Finanțelor, a precizat căpotrivit legii responsabilității fiscal-bugetare, adoptată în 2010, „cu 180 de zile înainte de alegeri nu pot crește cheltuielile salariale și nu pot fi luate măsuri care să conducă la aceste cheltuieli”.
„Estimăm un deficit bugetar de peste 3% din PIB, dacă nu se decide reducerea altor cheltuieli. Ar trebui să vedem când iese acest proiect și vom vedea apoi ce facem”, a spus, săptămâna trecută, la Parlament, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, referindu-se la proiectul Legii salarizării bugetarilor.
„Prevederile spun clar că orice cheltuială trebuie documentată și însoțită de sursa de venit. E vorba de responsabilitate fiscal-bugetară și este vorba de mai multe inițiative legislative votate în ultima perioadă”, a subliniat Anca Dragu.
Ministrul Finanțelor a amintit și de proiectele ambițioase cuprinse în Master Planul General de Transport (lucrări de infrastructură mare, cum ar fi Autostrada Sibiu-Pitești sau Comarnic-Brașov), arătând că și acestea pun presiune pe bugetul de stat.
„Avem, de asemenea, cheltuieli ambițioase pe Masterplan. Dacă toate aceste cheltuieli sunt puse în buget, probabil că s-ar putea ca deficitul să sară de 4%”, a mai spus Anca Dragu.
Deputații PSD, ALDE și ai minorităților din comisiile de muncă și buget din Camera Deputaților au decis includerea mai multor categorii de personal din educație și sănătate printre cei ce primesc majorări și sporuri salariale, la ședința în care au fost dezbătută legea pentru adoptarea OUG 20, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, fiind înlocuit de secretarul de stat Iolanda Stăniloiu.
Astfel, în sistemul gradațiilor de merit va fi inclus, alături de personalul didactic de predare, și personalul de predare și cercetare din universități, cel auxiliar din învățământ și asimilat acestuia, în care este inclus și personalul din Bibliotecile Centrale Universitare, în urma unui amendament propus de președintele Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, Anton Hadăr.
Secretarul de stat Iolanda Stăniloiu a cerut să se prezinte sursa de finanțare, ceea ce a stârnit indignarea susținătorilor amendamentului care au spus că finanțare se va face ”de la bugetul de stat” și că oamenii nu trebuie să fie ținuți ”la un nivel de zece clase”.
Comisiile reunite au decis și ca majorarea salarială de 15% să se aplice și personalului din inspectoratele școlare, fiind inclus personalul administrativ.
Totodată, deputații au votat un alt amendament prin care cercetătorii sunt asimilați din punct de vedere salarial cu gradele didactice, iar consilierii juridici din învățământ vor fi trecuți în categoria personalului didactic auxiliar, cu drepturile aferente.
La funcțiile de conducere în didactic auxiliar au fost eliminate restricțiile de ocupare, putând fi ocupate atât de informaticieni, cât și de ingineri și de alte categorii.
Deputații au făcut și corecții la grile, fiind corelate categorii salariale de personal cu studii medii cu cele cu studii superioare, unde s-au constatat inechități.
Raportul a fost transmis Comisiei juridice, care și l-a însușit, respingând propunerea PNL de a discuta fiecare amendament. PNL a acuzat faptul că se încalcă Regulamentul pentru nu a fost respectat termenul prevăzut pentru consultarea raportului și nici nu s-a discutat pe fond.
Legea ar urma să fie supusă la vot în plen, luni, începând cu ora 17:30.
Ministrul Muncii: Au pus pe masă pomeni electorale, fără vreun calcul de impact
„Am avut șase ore sumbre, în care în Parlament în comisiile reunite de buget-finanțe și muncă s-a mimat o dezbatere pe o serie de amendamente aduse la OUG 20/2016 privind salarizarea în sectorul public. PSD&ALDE au pus pe masă pomeni electorale de cca 3-4 miliarde lei (în plus față de cele 2,6 miliarde alocate prin ordonanță) la o primă estimare conservatoare, oferind creșteri salariale adiționale și sporuri pentru sănătate, învățământ și o serie de agenții guvernamentale fără vreun calcul de impact sau identificarea sursei de finanțare”, a scris ministrul Muncii Dragoș Pîslaru pe pagina sa de Facebook, după dezbaterile de săptămânile trecute din Parlament.
El a povestit și un episod amuzant din Parlament, când un parlamentar l-a interpelat spunând că se luptă pentru a nu cheltui bani de la buget „aiurea”, de parcă sunt banii lui.
„La finalul dezbaterii am avut totuși un moment frumos, când un parlamentar mi-a zis cu onestitate și apreciere că m-am luptat pentru a nu cheltui banii bugetului aiurea de parcă erau banii mei. Și i-am răspuns că acest lucru este firesc, întrucât sunt banii noștri, ai tuturor celor care plătim taxe în țara asta. Cu atât mai mult aveam datoria de a atrage atenția că nu este bine și moral să creezi așteptări oamenilor fără să poți implementa mai apoi. Mandatul meu și al Guvernului este să fim responsabili pentru a nu duce bugetul în derivă și a trebui să tăiem alte cheltuieli mai apoi. Și să nu promitem ce nu putem face. Singura soluție corectă este creșterea graduală a salariilor, printr-o lege unitară de salarizare până în 2021. La care lucrăm”, a mai scris Pîslaru.
Premierul Dacian Cioloș a explicat, săptămâna trecută, într-un interviu acordat Adevărul că impactul bugetar al legilor electorale votate de Parlament în ultimele luni se ridică la 9 miliarde de lei, echivalentul a peste 1% din PIB, ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creșterea deficitului, ceea ce ar fi ”catastrofal”, fie la o reducere a fondurilor alocate investițiilor.
Comisiile reunite de buget și muncă din Camera Deputaților au aprobat luni majorarea cu 15% a salariilor de bază din învățământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD și UDMR, liberalii absentând. Totodată, deputații din comisiile menționate au mai aprobat și plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum și majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS.
Prim-vicepreședintele Federației Sanitas, Marius Sepi, s-a declarat satisfăcut că deputații din comisiile de specialitate au votat în totalitate amendamentele Federației Sanitas. El a subliniat că greva din sănătate va fi reluată dacă legea nu va fi votată luni de plen în forma agreată în cadrul ședinței comisiilor reunite.