România despre care NU vorbește nimeni în campania electorală

„Nu vorbește nimeni cu oamenii aflați într-o condiție de sărăcie extremă, nu vorbește nimeni cu cei 750.000 de oameni din România care au o formă de handicap sau o boală care le permite să trăiască normal. 40% dintre români sunt, conform statisticilor, în pragul sărăciei care le pune în pericol viața, nu au ce mânca. Vorbim despre copii care nu au șansa să se dezvolte, nu intelectual, fizic. Repet, cei 750 de mii de oameni din România care au o formă de handicap sau o boală care nu le permite o funcționare normal în societate, plus aparținători, ajungem la un 2 milioane de oameni. 2 milioane de oameni care pot răsturna orice alegeri și jocul politic social. Nu vorbește nimeni cu ei. Tinerii care nu au luat BAC-ul. Aceștia sunt niște tineri cu un handicap social puternic. Sunt condamnați la joburi de mizerie pentru tot restul vieții mulți dintre ei. Facem ceva pentru ei? Vorbește vreun politician despre ei sau cu ei? Mie mi se pare că nu vorbește nimeni.Nu trebuie să-I disprețuim pe oamenii ăștia. Sunt români ca noi, au drept de vot, merită să trăiască, merită îngrijiri medicale, merită educație, merită integrare social, un loc de muncă, demnitate. E România despre care nu vorbește nimeni. Toată lumea vorbește de clasa de mijloc care reprezintă 17% dintre români”, susține Vlad Tăușance, consultant strategie, invitat la o ediție specială a Interviurilor Gândul.

Strategia partidelor și care vor fi temele de dispută politică sunt două dintre subiectele dezbătute de Clarice Dinu, redactor șef Gândul, și invitații săi, Vlad Tăușance, consultant strategie, și Marian Sultănoiu, jurnalist Gândul.

În opinia lui Tăușance, toate partidele importante care sunt cursa electorală sunt, prin ofertele lor, de dreapta. „Singurul program, să spunem, sau mesaj care are elemente de stânga – protecție socială, pachet anti-săracie – este cel al guvernului în funcție in momentul ăsta. Restul sunt toți de dreapta. Toți vor anteprenoriat, toți vor fonduri de investiții, business, toți vor reindustrializare. Toți”, a comentat Tăușance.

Coaliția pentru familie, un măr otrăvit

Nu ar fi de ignorat, atât la nivelul discursului public, cât și al raportării partidelor, cazul Coaliției pentru Familie, care a promovat inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției potrivit căreia familia este formată din bărbat și femeie.

„Mi se pare că e un măr otrăvit super puternic. Nu stiu daca a facut cineva un calcul a propos despre cât de riscantă și periculoasă e treaba asta. Adică mi-ar placea sa citesc un raport al serviciilor despre cum văd problema Coaliției pentru Familie. Dacă ei pot să scoată în stradă 20.000 de oameni, ei pot înclina balanța la niste alegeri, pot să crească niște partide de genul ăsta sau niște mișcări de forțe care să devina partid la un moment dat. Adică pot să fie niste player-i importanții, deci cred că trebuie sa fie tratați cu maximă seriozitate”, a comentat Vlad Tăușance.

13 candidați pe un loc de parlamentar

Timp de 29 de zile partidele politice și candidații independenți, 6506 în total, vor trebui să îi convingă pe alegătorii dezamăgiți de clasa politică că merită să îi reprezinte în noul Legislativ, care va avea aproximativ 466 de parlamentari față de 588, câți au fost aleși în anul 2012, când sistemul electoral prevedea colegii uninominale.

Competitorii politici trebuie să se conformeze noului mod de a face politică, oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase pentru a-i convinge pe alegători să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, potrivit legislației în vigoare.

Spectacole, serbări, focuri de artificii folosite în alți ani nu mai sunt permise în campania electorală.

Legea interzice și distribuirea de pixuri, căni, ceasuri, tricouri, jachete, veste, șepci, sacoșe, găleți, brichete, alimente, pe care politicienii au mizat în alți ani.

Candidații nu vor mai putea folosi vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie sau care difuzează materiale audio, în mers sau staționar.

De asemenea, sunt interzise bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, steagurile publicitare, calcanele, ecranele publicitare, indicatoarele publicitare direcționale, structurile de publicitate autoportante, mijloacele de publicitate, panourile publicitare, panourile publicitare mobile, proiectele publicitare speciale, publicitatea luminoasă, publicitate stradală (outdoor), precum și publicitate pe vehicule.

Organizarea alegerilor parlamentare ca și cea a alegerile locale din vara acestui an vor trebui să țină cont de noile prevederi ale legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Astfel, candidații la Camera Deputaților sau Senat vor avea la dispoziție un buget maxim de 60 de salarii minime brute.

Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse, atrage atenția AEP, în Ghidul pe care îl pune la dispoziția competitorilor electorali.

„Cheltuielile privind realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de către competitorii electorali! o Spre exemplu, dacă limita maximă de cheltuieli pentru un candidat este de 60 de salarii de bază minime brute pe țară, însă acesta a depus contribuții în valoare de 20 de salarii de bază minime brute pe țară, valoarea maximă a cheltuielilor electorale va fi de 20 de salarii de bază minime brute pe țară”, potrivit sursei citate.

Afișele electorale vor avea dimensiuni mai reduse decât în alți ani.

„Acestea trebuie să aibă ca dimensiuni cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură, afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală trebuie să aibă cel mult, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate numai în locurile speciale pentru afișaj electoral stabilite prin dispoziție a primarului”, potrivit legislației în vigoare.

Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naționale ale Românie, potrivit sursei citate.

Alegerile parlamentare din 11 decembrie marchează nu numai revenirea la votul pe listă, dar și înființarea mai multor secții de votare în străinătate, ca urmare a tensiunilor de la alegerile prezidențiale din anul 2014 unde românii din diaspora au stat la coadă ore în șir pentru a-și putea exercita dreptul de vot.

Guvernul a propus AEP să înființeze 417 sectii de votare în străinătate, cu 123 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014.

Guvernul va cheltui pentru organizarea alegerilor parlamentare 227,7 milioane lei, fondurile fiind prevăzute în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorității Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicații (STS), Institutului Național de Statistică (INS).

Acesta va fi prima dată când activitatea în secțiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00, de când se închid secțiile și până ce toți membrii acestei părăsesc localul. Întregistrarea va fi făcută de operatorul de calculator, dintr-un punct fix.

Partidele care au depus la Biroul Electoral Central liste de susținători la nivel național sunt: Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Social Democrat
Partidul Mișcarea Populară, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, Partidul România Unită, Alianța Noastră România, Partidul Uniunea Salvați România, Partidul Socialist Român,
Partidul România Mare, Partidul Ecologist Român.