Șefii sindicatelor în topul celor mai bine plătiți români. Cât câștigă lunar

Liderii Federației SANITAS, una dintre cele mai puternice mișcări sindicale din sănătate, fac parte din categoria românilor care câștigă bine. Președintele SANITAS, Leonard Bărăscu, a încasat, potrivit declarației sale de avere, în 2015 aproape 143.000 de lei ca lider al Federației, la care s-au adăugat alți aproape 98.000 pe care i-a primit ca președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția (C.N.S.L.R. Frăția) și încă aproximativ 90.000 de lei încasați de la Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (O.A.M.G.M.A.M.R.), al cărui vice-președinte este. În total, 331.000 de lei câștigați anul trecut ca lider al celor trei sindicate, ceea se înseamnă un venit lunar de peste 27.500 de lei, echivalentul a aproximativ 6.000 de euro. Cu toate acestea, conform declarației de avere, Leonard Bărăscu s-a împrumutat anul trecut de la Casa de Ajutor Reciproc Sanitari (C.A.R. Sanitari) cu suma de 15.000 de lei.

Și prim-vicepreședintele SANITAS, Marius Sepi, are un venit peste media salarială din România. Potrivit declarației sale de avere pe 2015, acesta a încasat peste 87.300 de lei pentru funcția pe care o ocupă în cadrul federației la nivel național, la care s-au adăugat 55.900 de lei primiți în calitate de președinte al SANITAS Alba, 4.800 de lei ca președinte al C.N.S.L.R. Frăția – filiala Alba și alți aproape 28.000 de lei în baza contractului individual de muncă (C.I.M.) încheiat cu Federația SANITAS. În total, 176.000 lei câștigați anul trecut din activitatea sindicală, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 14.600 de lei, echivalentul a aproximativ 3.300 de euro. La fel ca și președintele SANITAS, și Marius Sepi a făcut un împrumut la CAR, în valoare de 27.000 de lei.

Agenția de știri MEDIAFAX a încercat să obțină un punct de vedere de la cei doi lideri ai Federației SANITAS pentru a-i întreba cum sunt stabilite veniturile liderilor organizației, cât reprezintă aceste salarii din totalul cotizațiilor plătite de membri și care sunt beneficiile obținute de medicii, asistentele și personalul medical pe care îi reprezintă. Leonard Bărăscu nu a putut fi contactat, iar Marius Sepi nu a oferit până în momentul redactării acestui articol un răspuns solicitării scrise înaintate de MEDIAFAX.

Un alt lider sindical care reprezintă interesele medicilor, Viorel Rotilă, președintele Federației Solidaritatea Sanitară din România, a avut un venit total de peste 142.000 de lei în 2015, echivalentul a 2.600 de euro lunar. De la Federația sindicală a primit puțin sub 43.000 de lei, iar de la Centrul de Cercetare și Dezvoltare ,,Solidaritatea” a încasat aproape 81.000 de lei, ca manager al unui proiect POSDRU și expert cercetare în cadrul aceluiași proiect, la care s-au mai adăugat 17.300 de lei, de la Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați, unde este conferențiar universitar, și o indemnizație de 1.880 de lei, fiind membru al Consiliului Consultativ al AJOFM. Viorel Rotilă nu a oferit, până la momentul transmiterii știrii, un răspuns la solicitarea înaintată de MEDIAFAX pe email.

În top-ul câștigurilor financiare se află și liderii sindicatelor din educație și a federațiilor care reprezintă interesele profesorilor. Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație ,,Spiru Haret” (F.E.N.), a avut în 2015 un venit total de peste 181.700 de lei, ceea ce înseamnă un câștig lunar de aproximativ 15.000 de lei, adică puțin peste 3.300 de euro. Acesta se compune din 65.100 de lei salariul de președinte al F.E.N., 46.300 de lei de la Sindicatul Salariaților din Învățământ București, venit salarial în afara funcției de președinte, 29.200 de lei salariul de profesor, 22.000 de lei de la Consiliul Economic și Social al cărui membru este, 12.000 de lei drepturi de autor încasate de la Federația sindicală pe care o conduce și trei diurne în valoare totală de 6.800 de lei.

,,Nivelul salariilor este stabilit de către organele de conducere conform statului organizației în cauză. Există un statul al organizației. Acolo se stabilește foarte clar care sunt organismele care se ocupă de cheltuielile organizației. Eu pot să îl consider în momentul de față că nu acoperă în totalitate responsabilitățile pe care presupune o astfel de funcție, dar este suficient și nu este nevoie de nimic mai mult. În momentul în care ești implicat în toate activitățile privind ceea ce se întâmplă din punct de vedere legislativ în educație, în momentul în care activitate este în județe, în școlile în care ai organizații sindicale, în momentul în care nu ai niciun fel de viață personală, atunci faceți dumneavoastră o apreciere. Ca lider de sindicat ai o activitate care te răsfrânge la nivel național. Este ca și când am vrea să îl comparăm pe domnul președinte Klaus Iohannis cu profesorul Iohannis. Și atunci întreb, salariul președintelui cum este, raportat la salariul cadrului didactic? Dacă cineva își imaginează că poți obține rezultate deosebite cu un salariu foarte mic, este greu de crezut acest lucru. Numai cine nu cunoaște în ce constă această activitate poate să spună acest lucru”, a declarat pentru MEDIAFAX Marius Nistror.

Liderul sindical a mai explicat că datorită liderilor de sindicat din educație, profesorii au câștigat drepturi salariale de miliarde de lei, ceea ce e o dovadă de performanță.

,,Ideea că cineva care are un salariu de 10 ori mai mare nu ar putea înțelege nevoile celui pe care îl reprezintă este o gândire pur și simplu populistă și rău intenționată și nu cred că a fost lansată de un membru de sindicat. Când jumătate din viață ți-o faci în mașină, mergând în județe și în școli, haideți să facem o analiză la rece. Oricum este cu mult mai puțin decât are un ministru al cabinetului sau alte funcții de o asemenea răspundere, numai că apare o mică diferență: ministrul nu va răspunde niciodată pentru ceea ce face, primește un salariu și nu îl întreabă nimeni de sănătate, dacă a făcut bine sau rău, în timp ce noi suntem obligați să răspundem pentru fiecare pas pe care îl facem”, a mai spus Marius Nistor.

Și liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.I.), Simion Hăncescu, face parte din elita liderilor sindicali plătiți bine, cu un venit anual total declarat în 2015 de peste 122.000 de lei, ceea ce înseamnă că în fiecare lună a încasat aproximativ 10.000 de lei, echivalentul a puțin peste 2.200 de euro. Cel mai important venit a fost generat de salariul încasat ca președinte al F.S.L.I., aproximativ 76.000 de lei, la această sumă adăugându-se salariul de profesor, 28.100 de lei, și banii primiți ca președinte al Comisiei de Învățământ din cadrul C.E.S. (Consiliul Economic și Social).

Anton Hadăr, președintele Alma Mater, sindicatul salariaților din mediul universitar, este unul din puținii lideri sindicali din România, dacă nu chiar singurul, așa cum declară, care nu primește niciun ban din activitatea sindicală pe care o desfășoară.

,,Păi cum adică, să iau banii și de la catedră și de la sindicat? Nu merge! Știu că alții așa fac, dar nu mă interesează, probabil că ei pun pe primul plan activitatea sindicală, eu pun pe același plan și activitatea didactică și cea sindicală. Pentru mine e o onoare și un privilegiu să fiu liderul celor care lucrează în învățământul superior, înseamnă că te apreciază și te susțin. Nu are nimeni salariu în cadrul sindicatului, e doar o reprezentare voluntară”, explică Hadăr.

Deși nu încasează niciun ban din activitatea sindicală, este unul dintre cei mai bine plătiți români, datorită veniturilor din activitatea didactică și de cercetare. În 2015 a obținut aproape 300.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 5.500 de euro lunar. Cei mai mulți bani, 232.000 de lei, au venit din activitatea științifică și de cercetare desfășurată în cadrul Universității Politehnice din București. De aceea, explică Anton Hadăr, presiunea financiară nu există, astfel încât își permite să desfășoare acțiuni sindicale fără a fi remunerat din cotizațiile plătite de cei din sindicat.

,,Cred că sunt printre puținii din România, dacă nu chiar unicul, care nu are salariu pe linie sindicală. Cât timp celelalte structuri sindicale au trecut în statut salarizarea liderilor, atunci banii se dau legal. Iar dacă ne referim la învățământul preuniversitar, e nevoie de mult mai mult timp pentru a merge de la o școală la alta, din județ în județ. La nivel European toți liderii sindicali au salarii bunicele, în unele cazuri chiar 10-15.000 de euro în mână”, a mai spus Hadăr.

Președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.), Iacob Baciu, care reprezintă 20 de federații profesionale din învățământ, industria alimentară, industria textilă, minerit sau agricultură, a avut în 2015 un venit total de aproximativ 164.000 de lei, adică peste 3.000 de euro lunar. Cu excepția a 21.000 de lei pe care i-a încasat ca membru C.E.S., și 18.000 de lei obținuți din chirii, restul banilor au venit de la C.S.D.R. și S.C. SIND-România SRL, ca membru al Consiliului de Administrație.

,,Salariul meu este echivalent cu al unui secretar de stat, acolo trebuie să ajungă. Banii ăștia sunt în funcție de cotizația care intră, poți să îi iei, poți să nu îi iei. Au fost ani de zile în care nici jumătate din banii ăștia nu i-am luat. Știți care e problema? Văd că toată lumea vă ocupați de sindicate, iar dacă puneți problema așa, ar trebui stabilit un nivel de salariu, pentru că în momentul de față sunt 2,2 milioane de oameni cu salariul minim pe economie. Vă tot raportați la salariile liderilor de sindicat, dar cu Patriciu nu a avut nimeni treabă, cu Păunescu nu a avut treabă, vă luați de ăștia de la sindicate care e vai de capul lor și nu știu cum să resolve lucrurile. Eu pot, de mâine, să nu mai fiu, că nu m-a făcut tata lider de sindicat. În primul rând sunt pentru că iubesc patria, neamul, sărăcia și oamenii. Că dacă voiam să mă fac patron, mă făceam, nu era asta o problemă. Nu mi se pare correct nici cum se pune problema parlamentarilor, chiar dacă sunt huliți. Atâta timp cât ei sunt cei care legiferează, păi pentru 5.000 de lei ăla nu e plătit pentru munca pe care o face. Un avocat care merge în instanță, ia între 5.000 și 6.000 de lei grila, iar ăla stă șase ore în Parlament și are un salariu de mizerie. Nu e un echilibru în cee ace privește salariul în România. Dumneavoastră trăiți cu impresia că pentru mine e ușor să stau și cu ceilalți colegi din învățământ, și cu Hăncescu și cu ceilalți câte șase ore, zilnic, cât au fost negocierile, ziua, noaptea, de câte ori ne-au chemat, să țin steagul sus?”, a declarat Baciu.

Președintele Blocului Național Sindical (B.N.S.), Dumitru Costin, a obținut în 2015, pentru activitatea sindicală, peste 134.000 de lei, 88.800 lei provenind din fondurile BNS, iar 45.000 de lei de la Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori din România (A.F.A.N.), ceea ce înseamnă un venit mediu lunar de aproximativ 2.500 de euro. Dar aproape jumătate din banii încasați anul trecut de Dumitru Costin au fost împrumutați B.N.S. deoarece, spune acesta, organizația avea nevoie de sprijin financiar.

,,Organizația a trecut prin anumite dificultăți financiare și am renunțat să îmi mai iau acele drepturi salariale care mi se cuveneau și așa s-a constituit acest împrumut. Spre deosebire de ceea ce percep alții, din exterior, unii dintre liderii de sindicat, nu toți, nu trăiesc ca în sânul lui Avram. Efectiv luptăm în fiecare zi pentru existența entității noastre, ne constituim buget, care reprezintă într-o mică măsură venitul din cotizații, pentru că grosul rămâne la sindicatul de bază și doar o mică parte din contribuții ajung la federație sau confederație. Așa că atragem resurse din diverse tipuri de fonduri structurale, din consultanță, facem cercetare științifică și în țară și în străinătate. Bugetul anual este aprobat de Consiliul Național al BNS și dacă e cazul, la jumătatea anului tot consiliul face rectificările necesare”, a precizat pentru MEDIAFAX Dumitru Costin.

Liderul sindical a mai arătat că a luptat permanent pentru ca organizația să se dezvolte, s-au făcut investiții pentru ca BNS să poată oferi servicii de consultanță și consiliere nu doar la nivel intern, iar banii pe care îi primesc cei aflați în vârful ierarhiei sindicale au rolul de a asigura un statut social decent, pentru a diminua astfel tentația de a se lăsa corupt.

,,Din păcate sunt și unii lideri sindicali ,,stăpâni pe moșie”, pe conturi, pe resurse. Și unii, într-adevăr, abuzează atâta timp cât membrii nu au reacție. Membrii sunt primii care ar trebui să sancționeze comportamentul abuziv al liderilor de sindicat. Sunt ca niște acționari la o companie, dacă managerul a luat-o razna, tu, ca acționar, nu îl lași să distrugă compania. Dacă ești plătit cu un salariu de mizerie, atunci tu care reprezinți comunități mari de oameni ești în permanență supus riscului coruperii, ești în permanență vulnerabil. Un angajator dintr-o mare companie este oricând dispus să-ți dea bani negri sau să te cumpere pe tine, ori familia ta, ca să ,,vinzi” salariații la negocieri. De aia trebuie să aibă un statut social rezonabil, nu unul de lux, să aibă o independență financiară care să îi asigure această indepență absolut necesară în activitatea sa sindicală”, a mai explicat președintele BNS.

Unul dintre cele mai mici venituri ca lider sindical îl are Bogdan Hossu, președintele confederației Cartel ALFA, care a câștigat în 2015 puțin peste 70.000 de lei. Din această sumă a donat 6.400 de lei Cartel ALFA, bani pe care i-a încasat în calitate de membru al Comitetului de Administrare al S.C. SINDROMANIA SA, astfel, venitul lunar brut a fost de aproximativ 5.300 de lei.

,,La Cartel ALFA am decis ca raportul dintre cel mai mare venit și salariul minim pe economie să nu fie mai mare de 1 la 8, iar în cazul liderilor acest raport este de aproximativ 1 la 6. Considerăm că raportul acesta este suficient ca să nu stimuleze celui ales ideea de corupție sau de trădare a mișcării sindicale. De fapt, aici este problema, dacă salarizarea nu este minimal satisfăcătoare, te poți trezi că anumiți lideri de sindicat, pentru interesul propriu, încearcă să facă compromisuri, ceea ce înseamnă trădarea salariaților. Am văzut și eu că sunt lideri de sindicat care au 300-400.000 de lei salariu, dar asta probabil că ține de o reglementare internă a organizației. Evident, însă, că astfel de lideri nu fac bine mișcării sindicale pentru că membrul de sindicat se simte profund ofuscat de acest lucru”, a declarat Bogdan Hossu.

Vicepreședintele Cartel ALFA, Liviu Apostoiu, are însă un venit anual mai mare decât al președintelui organizației sindicale, acesta încasând în 2015 peste 93.600 de lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de aproximativ 1.700 de euro. Acesta este compus din salariul primit ca vicepreședinte al Cartel ALFA – 60.000 lei, venitul ca membru în plenul C.E.S. – 19.000 lei, membru în CA al ANOFM București – 4.300 lei, președinte al CA al hotelului Apollo din Mamaia – 5.500 lei, la care se adaugă încă 1.000 de euro dintr-un proiect internațional. Liviu Apostoiu are declarate 10 conturi, deschise la trei bănci din România, în care a cumulat depozite totale de peste 245.000 de lei și 15.000 de euro.

Agenția de știri MEDIAFAX a încercat în mod repetat să ia legătura cu reprezentanții Sindicatului Național Petrom-Energie (SNPE), ai cărui lideri au fost acuzați că eludează legea și se folosesc banii sindicatului în mod ilegal. Pe pagina de internet a sindicatului în continuare Liviu Luca figurează ca ,,președinte” al SNPE, deși în vara acestui an a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare pentru delapidare și spălare de bani. Până în momentul publicării acestui articol SNPE nu a formulat niciun răspuns la solicitarea MEDIAFAX.