Conform studiului realizat de Asociația SOS „Salvați Satele Copiilor”, între anii 2010 și 2014, 1.250 de copii au fost abandonați în unitățile sanitare, iar peste 11.000 de copii au fost abuzați, neglijați sau exploatați și au ajuns în atenția Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecție a Copiilor (DGASPC).
Pentru 25% dintre aceștia s-a dispus măsura plasamentului, ceea ce înseamnă că peste 3.000 de copii au intrat anual în sistemul de protecție a statului in ultimii cinci ani.
La finele anului 2014, în România existau aproximativ 58.000 de copii lipsiți temporar sau definitiv de ocrotirea părintească. Dintre aceștia, 30% sunt plasați în familia extinsă sau alte familii, 33% sunt plasați la asistenți maternali, iar restul în servicii de tip rezidențial.
,,În viață există două sentimente care ne paralizează – frica și dorul. Acești copii, în afară de drama pe care o trăiesc fiind abandonați, sunt expuși de statul român la o nouă dramă, aceea a despărțirii de frați. Aproape jumătate dintre copiii aflați în plasament au cel puțin un frate, iar de multe ori nici măcar nu își cunosc fratele sau sora sau nici nu știu că mai au un frate”, a declarat Mihai Neguț, președintele SOS Salvați Satele Copiilor.
Studiul arată că 45,4% dintre cei aflați în plasament au cel puțin un frate în sistemul de protecție, această pondere variind între 30,4% în cazul DGASPC Sector 4 din București și 54,8% în cazul DGASPC Sibiu.
,,Aproximativ 23% din totalul copiilor cu măsură de protecție au un singur frate în sistem, 11% au 2 frați, iar 11% au 3 sau mai mulți frați în îngrijirea statului. Din totalul copiilor care au frați în sistemul de protecție, jumătate se află în plasament împreună cu toți frații lor, 33% sunt separați total de frații lor, iar 17% se află în plasament împreună doar cu unul dintre frați. Avem dificultăți la nivelul asistentului maternal, mai exact, avem probleme la numărul de copii acceptați de un asistent maternal. Legiuitorul nu s-a aplecat asupra acestui aspect, deși în sistem avem grupuri formate chiar și din 9 frați”, a explicat Alexandru Toth, autorul acestui studiu.
Concluziile studiului arată că este necesară creșterea eficienței și eficacității sistemului de servicii de îngrijire de tip familial, prin crearea unei rețele de asistență maternală specializată pe anumite categorii, cum ar fi copiii foarte mici, cu vârste de până la 3 ani sau copii cu dizabilități. De asemenea, recomandă închiderea tuturor instituțiilor de plasament de tip clasic și înființarea de case de tip familial și apartamente. În plus, ar trebui ca autoritățile să investească în formarea de asistenți maternali care să poată prelua grupuri de 2 sau 3 frați. Cel mai important, însă, explică autorii studiului, este ca bugetul alocat de stat pentru îngrijirea copiilor aflați în centrele de plasament să fie majorat, astfel încât, pe de o parte, salariile să fie suficient de mari pentru a atrage și menține specialiștii în domeniu, iar pe de altă parte să motiveze asistenții maternali să primească în îngrijire mai mulți copii.
Cercetarea a fost efectuată la centre de plasament sau case de tip maternal din județele Arad, Bacău, Cluj, Constanța, Ialomița, Mehedinți, Sibiu și Sectorul 4 din București, fiind incluși 7.074 de minori, de toate vârstele, dar și discuții cu specialiști din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecție a Copiilor, interviuri cu reprezentanți ai Organizațiilor Nonguvernamentale care se ocupă cu protecția copiilor și întâlniri cu părinți care au mai mulți copii dați în plasament.