Câți bani a primit România de la UE din 2007 și până în prezent

De după semnarea acordurilor de aderare la UE în aprilie 2005 până în septembrie 2016, România a primit 39,8 miliarde de euro de la UE – fonduri structurale, pentru dezvoltare rurală și plăți directe în agricultură – și a plătit contribuția obligatorie de 1% din Produsul Național Brut de 13,7 miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv de peste 26 de miliarde de euro.

România are un necesar de finanțare pentru infrastructură, pentru următorii 20 de ani, de 126 de miliarde de euro, după cum relevă strategia de dezvoltare teritorială a României „România policentrică 2035″. Pentru autostrăzi, sunt necesare 13 miliarde de euro, pentru drumurile expres 10 miliarde de euro. Drumurile naționale au nevoie de două miliarde de euro, drumurile județene de șase miliarde de euro, drumurile comunale de 4,7 miliarde de euro, căile ferate de 14 miliarde de euro, metroul bucureștean de 10 miliarde de euro, porturile de 3,4 miliarde de euro, infrastructura de apă-canal de 23 de miliarde de euro, Delta Dunării de un miliard de euro – iată nevoi uriașe care nu pot fi însă susținuți doar din banii UE.

26 de miliarde de euro primiți de la UE înseamnă însă bugetul pe un an întreg al anilor 90 și jumătate din bugetul statului pe anul trecut. Străzile unor sate și comune precum Bucești, Ivești, Liești, din județul Galați sunt astăzi asfaltate cu banii UE, oamenii au gaze și apă curentă din banii Uniunii. Nu sunt multe lucruri? Nu sunt pentru că, pe măsură ce banii europeni veneau, cheltuielile statului pentru investiții au scăzut. De ani de zile cheltuielile de investiții ale statului au fost cu 10 – 25% sub cele estimate inițial. Bugetul statului s-a bizuit prea mult pe banii care urma să vină de la Bruxelles. În 2016, de exemplu, din totalul cheltuielilor cu investițiile prevăzute în buget, de 37,7 miliarde de lei, doar jumătate (19 mld. lei) ar urma să vină din buget (cheltuieli de capital), restul urmând a fi fonduri UE (17 miliarde de lei). Cum fondurile Uniunii nu au venit la nivelul așteptat, cheltuielile totale cu investițiile (din buget și din fonduri UE) au scăzut cu 9% în primele nouă luni din 2016.

Fondurile UE ar fi trebuit să ajute în punctele cheie. Ele au fost destinate să suplimenteze sumele alocate de stat, nu să le înlocuiască. Dimpotrivă, guvernele succesive au înlocuit investițiile din buget cu investițiile din bani europeni supraestimând de fiecare dată veniturile obținute din această sursă. Așa s-a ajuns ca, în 2014 și 2015, cheltuielile de capital (investițiile din buget) să reprezinte doar 2,5% din PIB față de 4 – 5% în anii în care România nu a beneficiat de fonduri UE. Din cele 45 de miliarde de lei programate pentru investiții în buget în 2015 am avut cheltuieli (din buget și fonduri UE) de doar 34 de miliarde de lei.

Citește în continuare pe Ziarul Financiar.