”Să te bazezi că relația maritală este salvată de relația parentală poate fi un lucru contraproductiv. Cei care au încercat acest lucru au descoperit că, o perioadă, pot avea, de fapt, iluzia că relația merge. Cu toate astea, chiar și în timpul în care cred că „lucrurile sunt bune”, conștientizează că, de fapt, împlinirea vine din planul relației parentale””, precizează psihoterapeutul Jeni Chiriac pentru Gândul.
De multe ori , membrii cuplului se metamorfozează, se anulează ca bărbat sau femeie. ”Această anulare nu înseamnă că nu există intimitate sexuală, însă aceasta este asumată fără să se conștientizeze că nu sunt participanți activi la viața sexuală, ci doar o trăiesc și o respectă, pentru că „așa este normal”, fără să existe pasiune.
Sunt cupluri care, în contextul acestei metamorfozări, resimt atașamentul și prescripția de rol, reușind să găsească satisfacție. În acest context, e important să înțelegem că, fără o bună comunicare, maturitate emoțional-afectivă și abilități de a lucra în echipă, venirea unui copil poate „ține” doi oameni împreună, însă aceștia sunt doar părinți ai copilului, mai puțin bărbat și femeie. Ei găsesc resurse în simțul datoriei sau în nevoia de statut marital”, mai spune psihoterapeutul Jeni Chiriac pentru Gândul.