4 din 10 elevi din România se confruntă cu o PROBLEMĂ MAJORĂ. Ministrul Educației: „Fenomenul a luat o amploare îngrijorătoare”

Aceste rezultate sunt cuprinse în raportul internațional al OECD, „Excellence and Equity in Education”, și arată nivelul de performanță în sistemul educațional românesc prin intermediul programului OECD-PISA 2015 – Programul Internațional OECD pentru Evaluarea Elevilor.

Pe scala generală de Științe, domeniul principal în PISA 2015, România a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziția 48 din 70 țări/economii cu baze de date validate. Din acest punct de vedere, România face parte din grupul de 11 țări, alături de Columbia, Israel, Portugalia și Qatar a căror performanță medie la Științe s-a îmbunătățit semnificativ între 2006 și 2015.

Scorul mediu la științe al țărilor OECD este de 493 puncte. Pe primele locuri se poziționează Singapore (556 puncte), Japonia (538 puncte), Estonia (534 puncte), Taipei-China (532 puncte), Finlanda (531 puncte) și Canada (528 puncte). Din această perspectivă, rezultatele României pot fi comparate cu cele obținute de state/economii precum Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania și Turcia.

Pe scala generală de Citire/Lectură, domeniul secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu de 434 puncte, în creștere față de 2009, când obținea 424 puncte, având performanțe similare cu Uruguay, Bulgaria sau Trinidad-Tobago și superioare față de Mexic și Thailanda. Alături de Rusia și Macao (China), România a înregistrat o rată accelerată de creștere a performanțelor. Îmbunătățirea performanței medii s-a realizat prin creșterea ponderii elevilor cu performanțe de vârf, nivelurile 5 și 6 pe scala PISA.

Pe scala generală de Matematică, de asemenea domeniu secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu de 444 puncte, în condițiile în care obținuse 445 puncte în 2012, când Matematica a fost domeniu principal. Performanțele țării noastre au fost similare celor din țări precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina și peste Turcia, comparativ cu 2012.

În medie, România a înregistrat la testele PISA rezultate comparabile cu cele din Albania, Moldova sau Trinidad Tobago, fiind departe de țările cu cele mai ridicate punctaje, cum sunt statele asiatice sau cele nord-europene.

Aceste date confirmă perpetuarea unui fenomen care se adâncește de la generație la generație, analfabetismul funcțional.42 la sută dintre tinerii din România, cu vârsta de 15 ani, se pot încadra în fenomenul de analfabetism funcțional, ceea ce înseamnă că abilitățile lor de citit, scris, matematică și științe nu sunt suficiente pentru a le permite să funcționeze normal într-o societate modernă. De asemenea, tinerii care se încadrează în acest fenomen nu vor putea accede decât la locuri de muncă pentru care se cere un nivel minim de educație.

„Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcțional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înțeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăți să facă operații aritmetice elementare, au dificutăți la nivelul unor competențe de bază. Este nevoie de o școală care să fie mult mai eficientă și care să formeze aceste competențe la nivelul înțelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcțional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a afirmat ministrul Educației, Mircea Dumitru.

Acesta include testele PISA pe lista evaluărilor ale căror rezultate trebuie luate în seamă în vederea rezolvării problemei analfabetismului funcțional. Pe această listă se regăsesc și evaluările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, evaluarea națională și Bacalaureatul. La toate aceste tipuri de testări rezultatele scad cu fiecare generație de elevi.

În ceea ce privește analfabetismul funcțional, situația la nivel european arată o medie de 20% în ceea ce privește manifestarea acestui fenomen, iar autoritățile doresc reducerea până la 15% până în 2020.

În Uniunea Europeană România ocupă primul loc în clasamentul analfabetismului funcțional, în timp ce raportat la întreg continentul european, țara noastră este devansată doar de Albania.

„Ar trebui să vedem rezultatele testelor aplicate, la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, testele PISA, evaluarea națională și Bacalaureatul pentru ca, identificând punctele sensibile, să putem interveni unde este nevoie. Nu este suficient ca ei să memoreze și să reproducă, ci să își formeze competențe și abilități. Există o corelație între analfabetismul funcțional și diferiți alți factori, cum ar fi dezvoltarea socio-economică, gradul de educație al părinților, modul în care se face formarea continuă a profesorilor”, a explicat Mircea Dumitru modul în care această problemă poate fi rezolvată.

Pentru perioada 2006-2012 se remarcă o tendință de ușoară scădere a procentului elevilor cu performanțe sub nivelul 2: 2006 – 46,9%, 2009 – 44,4% și 2012 – 37,3%. Pentru aceeași perioadă procentele elevilor cu performanțe de vârf, adică la nivelul 5 sau peste acest nivel au fluctuat astfel: 2006 – 0,5%, 2009 – 0,4%, 2012 – 0,9% și 2015 – 0,7%.

„La PISA 2015 domeniul principal l-a reprezentat alfabetizarea științifică sau „cultura științifică” a elevilor de 15 ani, definită în cadrul de referință ca „abilitatea de a se angaja în probleme legate de științe și de a opera cu idei științifice, ca un cetățean reflexiv. O persoană alfabetizată științific dorește să se angajeze într-un discurs rațional despre știință și tehnologie, ceea ce necesită competențele de a explica științific fenomenele, de a proiecta și a evalua investigații științifice și de a interpreta în mod științific date și dovezi”. În PISA nu se intenționează doar evaluarea a ceea ce știu elevii în domeniul științelor, dar și ceea ce pot face cu ceea ce știu, precum și modul în care aceștia pot aplica în mod creativ cunoștințele științifice în situații reale de viață. La PISA 2015 atitudinile elevilor, convingerile și valorile acestora au fost examinate prin răspunsuri la întrebările din chestionarul elevilor, nu prin performanțele la itemii testelor susținute”, potrivit comunicatului de pe site-ul Ministerului Educației.

Programul OECD-PISA evaluează în ce măsură elevii aflați aproape de finalul educației obligatorii dețin unele dintre competențele-cheie, cunoștințele și deprinderile de bază esențiale atât pentru continuarea studiilor, cât și pentru participarea deplină la viața socială sau pentru integrarea pe piața muncii.