Prima pagină » Puterea Gândului » Șase articole pe care trebuie să le citească Dragnea înainte de a se întâlni cu Iohannis

Șase articole pe care trebuie să le citească Dragnea înainte de a se întâlni cu Iohannis

Șase articole pe care trebuie să le citească Dragnea înainte de a se întâlni cu Iohannis
Dacă n-ar putea deveni tragic ceea ce se întâmplă, am putea spune că asistăm la o comedie a erorilor generate la cel mai înalt nivel.

Președintele Iohannis se grăbește să convoace partidele la „negocieri”, pe art. 85, din Constituție, cu privire la „Desemnarea candidatului pentru funcția de prim ministru”, înainte de validarea alegerilor din 11 decembrie.

PSD și trupa de asalt „proDragnea-premier” susțin, foarte vocal, că votul popular, exclusiv, îl legitimează pe liderul social-democrat pentru funcția de premier, indiferent de legislația în vigoare – o surprinzătoare punere la colț a legii venind inclusiv dinspre președintelui Iohannis.

Parte a grupului social-democrat de susținere decretează că, mai presus de orice lege, se află „textul Legii Fundamentale, care nu face referire la imposibilitatea ocupării funcției de premier a unui candidat care a suferit condamnări penale”.

Și, peste toată hărmălaia, se abate în picaj Victor Ciorbea, „Avocatul poporului” anunțându-ne că are în vedere trimiterea la CCR a Legii nr. 90 din 2001 „Privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor”, pe o eventuală excepție de neconstituționalitate.

Moment în care, președintele CCR, Valer Dorneanu, răspunzând unor întrebării jurnaliștilor, cu privire la demersul în cauză, ne trimite pe toți la Constituție, mai exact la Art. 3 – Investitura guvernului.  

În regulă, zic!

Și am mers la legi și Constituție, de unde am aflat următoarele, pe care vă lăsăm să le studiați și dumneavoastră, ca să nu spună cineva că încercăm să manipulăm opinia publică.

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

Cap. 2 – PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

ARTICOLUL 85 – Numirea guvernului

(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

…………………………………………………………………………………………………..

Cap. 3 – GUVERNUL

ARTICOLUL 103 – Investitura

(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

ARTICOLUL 105 – Incompatibiltăți

(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial.

(2) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 106 – Încetarea funcției de membru

Funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

LEGI

LEGEA 90 din 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României si a ministerelor(publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001) – LEGE ORGANICA

CAPITOLUL I  Organizarea și funcționarea Guvernului

SECȚIUNEA a 2-a  Componența Guvernului

Art. 2. Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1).

……………………………………………………………………………………………………

Art. 4. (1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a) exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator;

b) exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizațiilor cu scop comercial;

c) exercitarea de acte de comerț, cu excepția vânzării sau cumpărării de acțiuni ori alte titluri de valoare;

d) exercitarea funcției de administrator ori de cenzor la societățile comerciale sau de reprezentant al statului în adunările generale ale unor asemenea societăți ori de membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor naționale și societăților naționale;

e) exercitarea unei funcții publice în serviciul unei organizații străine, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.

(2) Constatarea stării de incompatibilitate se face de prim-ministru, care va dispune măsurile necesare pentru încetarea acesteia.

LEGI ORGANICE – definiție

O lege organică este un anumit tip de lege specială a sistemului juridic din România prin care se reglementează:

  • sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
  • organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;
  • statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
  • organizarea și desfășurarea referendumului;
  • organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării;

…………………………………………………………………………………………………..

  • celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice”.

Acum, după ce ați citit, trageți și dumneavoastră o concluzie!

În ceea ce mă privește, nu cred că CCR va declara Legea 90/2001, sau articole ale acesteia, neconstituționale. Ar putea crea, prin consecințe, posibilități incontrolabile.

Ceea ce mai vreau să spun este că, toți cei care nu înțeleg pe ce nisipuri mișcătoare pășește astăzi Europa, adâncind și mai mult, și mai grav, și mai abrupt, starea de neliniște și degringoladă a populației, vor răspunde, într-un fel sau altul, în fața națiunii, mai devreme sau mai târziu.

Altfel, sunt convins că, dacă Liviu Dragnea va înțelege situația în adevărata ei complexitate și va nominaliza un candidat la funcția de premier, altul decât propria sa persoană – evident, din PSD, sau agreat -, toată lumea va avea de câștigat.

În primul rând el și partidul pe care îl conduce, pe termen mediu și lung.