Avocatul Poporului servește, Iohannis și Dragnea sar la fileu. Cum s-a jucat meciul pe legea care nu lasă condamnații în Guvern

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a contestat la CCR neconstituționalitatea art. 2 din legea 90/2001 care îl împiedică pe Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare, primite în dosarul „Referendumul”. Instituția precizează, în cadrul unui comunicat, că legea încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, arătând că în cadrul aceleiași puteri, cea executivă, există tratamente juridice diferite. De asemenea, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, consideră că sintagma „nu au suferit condamnări penale” poate fi interpretată diferit, în sensul că nu ar fi clar dacă e vorba de orice condamnare penală sau doar de cele unde judecătorul a decis și interdicția dreptului de a ocupa o funcție de stat.

Președintele Klaus Iohannis a transmis, prin intermediul purtătoarei sale de cuvânt, că este „indignat de „acțiunea din această dimineață a Avocatului Poporului, o acțiune cu un unic beneficiar”. Iohannis s-a declarat surprins că „Avocatul Poporului dorește să devină util noii majorități politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce”.

PNL a reacționat de asemenea, președintele Raluca Turcan spunând că Avocatul Poporului se comportă ca avocatul PSD al lui Liviu Dragnea.

La scurt timp s-a pronunțat și Liviu Dragnea, acuzând Președinția de presiuni asupra CCR și Avocatului Poporului și remarcând „înțelepciunea Avocatului Poporului”, care nu a recurs la contestarea legii „până când nu s-a finalizat instalarea Guvernului”. Mai mult, Dragnea a declarat că dacă intenționa să modifice legea, acest lucru se putea întâmpla și aseară, în prima ședință a noului Guvern, când a fost adoptată ordonanța de reorganizare a Executivului. „Nu intenționez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”, a spus Dragnea.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a răspuns joi seară acuzațiilor lansate de la Palatul Cotroceni, legate de faptul că prin atacarea la CCR a legii Guvernului ar vrea să deschidă poarta condamnaților penal la conducerea țării și că acest demers ar fi făcut în beneficiul unui singur om, Liviu Dragnea. Ciorbea își exprimă în mod surprinzător speranța că vorbele purtătoarei de cuvânt a președintelui, enunțate astăzi de la Cotroceni, nu exprimă poziția oficială a lui Klaus Iohannis.

Apoi, a arătat că dovada clară că nu a vrut să îl avantajeze pe Liviu Dragnea este tocmai că a așteptat cu acest demers până după învestirea Guvernului. Explicația sa pentru alegerea momentului punerii în dezbatere a acestei legi pe care nimeni, timp de 16 ani, nu a contestat-o, este că ea „nu s-a aflat în dezbatere publică”, iar Avocatul Poporului nu dispune de resurse umane și logistice pentru a verifica lacunele din întreaga legislație a țării.

Dragnea a comentat și replica ironică a președintelui Iohannis, de miercuri seară, de la ceremonia de depunere a jurământului cabinetului Grindeanu, spunând că a plecat de acolo „cu un gust amar” și că replica lui Iohannis nu a fost demnă de un președinte: „Ce văzurăm noi aseară n-a prea fost o replică a unui președinte, zic eu”.

Iohannis, prin vocea purtătoarei de cuvânt: „Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului”

„Președintele României e indignat de acțiunea din această dimineață a Avocatului Poporului, o acțiune cu un unic beneficiar. Președintele României e surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului dorește să devină util noii majorități politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.

Referindu-se la legea adoptată în 2001, care interzicea persoanelor condamnate penal să fie miniștri, respectiv prim-miniștri, Dobrovolschi a subliniat faptul că de atunci și până în prezent „nimeni nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viața politică din Romania”.

„În 2001, România era într-un plin proces de integrare în UE și NATO. Atunci a fost adoptată o lege prin care persoanele condamnate penal nu mai aveau dreptul să fie miniștri, respectiv prim-miniștri. În 16 ani, nimeni, niciodată nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate viața politică din Romania. În 16 ani, Avocatul Poporului indiferent de numele persoanei care a ocupat funcția, nu a considerat că textul legii reprezintă probleme pentru drepturile și libertățile cetățenești. Prin urmare, această lege, în acest interval lung, nu a fost contestată pentru că este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre”, a mai spus Mădălina Dobrovolschi.

În susținerea poziției Președinției, Dobrovolschi a invocat și art. 58 alin. (1) și art. 16 alin. (3) din Constituție, care precizează că „rolul Avocatului Poporului e cel de a apăra drepturile și libertățile persoanelor fizice” și că „funcțiile și demnitățile publice se exercită în condițiile legii”.

„Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului, nu ar trebui să se afle printre obiectivele Avocatului Poporului. Nu trebuie să fii un expert în chestiuni de legislație ca să înțelegi că Legea fundamentală vorbește și despre alte criterii prin care o persoană poate să ajungă să ocupe o astfel de demnitate, chiar indică și recomandă legiuitorului să stabilească astfel de criterii”, a declarat Dobrovolschi.

Dobrovolschi a reamintit faptul că Iohannis a subliniat, în repetate rânduri, de-a lungul timpului, că „e foarte important să avem legi clare” și că, în contextul actual, se pună o altă problemă.

„Prin urmare, președintele trage un semnal de alarmă. Practic prin demersul acesta se poate deschide poarta condamnaților penal sa ne conducă”, a mai spus purtătorul de cuvânt al șefului statului.

Întrebată de ce Administrația Prezidențială se implică în acest demers în condițiile în care CCR trebuie să se pronunțe, Dobrovolschi a răspuns că este rolul președintelui „să atragă atenția atunci când există astfel de semnale negative în spațiul public”.

„E rolul președintelui să vegheze la respectarea Constituției și la modul în care interacționează instituții ale statului sub aspectul respectării drepturilor și libertăților cetățenești se pot ascunde astfel de demersuri care au în spatele lor un beneficiar unic. E clar că nu este scopul principal acela de a clarifica un text al Constituției care a fost clar timp de 16 ani, ci cu totul alte interese”, a mai spus Dobrovolschi.

Liviu Dragnea acuză presiuni din partea lui Iohannis. „Nu intenționez să merg prim-ministru acum. Nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”

La scurt timp a venit și o reacție din partea președintelui PSD, Liviu Dragnea, care a acuzat Administrația Prezidențială de presiuni asupra judecătorilor CCR și asupra Avocatului Poporului, opinând că „e posibil încet încet” să devină „o obsesie pentru acel Palat”.

„Am câteva observații ca să ne lămurim: nu intenționez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”, a spus Liviu Dragnea.

„Azi am văzut două presiuni nepermise din partea Administrației Prezidențiale, dacă doamna a vorbit serios, o presiune nepermisă a judecătorilor de la CCR și de asemenea o amenințare și o presiune pe Avocatului Poporului. Avocatul Poporului nu e subordonat nimănui. Remarc înțelepciunea Avocatului Poporului care a stat departe de disputele politice din ultimele zile și nu a introdus această acțiune până când nu s-a finalizat instalarea Guvernului. E important să îi lăsăm să judece fără să aibă presiuni. E posibil încet încet să devin o obsesie pentru acel Palat”, a declarat Liviu Dragnea, joi, la Parlament.

Întrebat cum a văzut mesajul pe care Klaus Iohannis i l-a transmis, la ceremonia de depunere a jurământului de credință de către noul Guvern, Dragnea a precizat că a plecat cu „un gust amar”.

„Nu dau curs la așa ceva, chiar avem treabă. Nu a fost o replică de nivelul unui președinte”, a spus Dragnea.

Dragnea a precizat că Sorin Grindeanu va rămâne prim-ministru și că nu a intenționat să modifice legea care l-a împiedicat să fie propus pentru funcția de premier.

„Acel drept legitim nu dispare, dar nu sunt un om iresponsabil sau copil. Ieri am dat un vot de încredere și l-am dat cu toată tăria. Dacă eu intenționam să modific acea lege, o majoritate o modifica. Putea să o modifice aseară Guvernul prin ordonanța de reorganizare a guvernului sau în Parlament. Nu am avut asta în intenție și nu o am în intenție”, a mai declarat Dragnea.

Dragnea a răspuns ironic și replicii președintelui Iohannis de la ceremonia de depunere a jurământului la Cotroceni, de miercuri seară. „Nu a fost o replică de nivelul unui președinte, părerea mea. Adică ce văzurăm noi aseară n-a prea fost o replică a unui președinte, zic eu”.

El a menționat că a plecat de la ceremonia de depunere a jurămânului de către miniștrii Cabinetului Grindeanu, desfășurată la Palatul Cotroceni cu un „gust amar”.

„Eu aseară am plecat cu un gust amar de la acea ceremonie. Mă așteptam ca toată lumea să metabolizeze atât victoria, cât și înfrângerea și să ne apucăm de treabă în folosul românilor. Tipul ăsta de a se organiza în mișcări de rezistență împotriva românilor, împotriva instituțiilor statului, nu este responsabil. Noi nu cedăm”, a adăugat Dragnea.

Victor Ciorbea consideră că legea discriminează și nu înțelege ce înseamnă condamnat penal

Avocatul Poporului a susținut că în efectuarea analizei de neconstituționalitate s-a constatat „lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice „în condițiile legii”.

Astfel, instituția susține că în legislația internă există diferențe de tratament juridic în ceea ce privește condițiile de ocupare a demnităților din cadrul puterii executive.

„Pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate și pentru a da expresie principiului separației și echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituțional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispozițiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporționalitate între condițiile ocupării unei funcții publice și scopul urmărit prin soluția legislativă și anume exercitarea funcției de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament”, explică Avocatul Poporului.

Instituția a avut în vedere și lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii.

„Cu referire la principiul previzibilității, în jurisprudența sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituțională a reținut că, „potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluțiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite (art. 25), iar, „dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat” sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal”, mai explică instituția.

Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferențiat între „persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pe de o parte, și persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, precum și a art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, art. 2 pct. 1 și art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum și art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice”.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, declara, miercuri, că va sesiza la CCR Legea 90/2001 care împiedică persoanele condamnate penal să facă parte din Guvern, afirmând că nu vizează cazul lui Liviu Dragnea, ci o reglementare de ansambu.

„Sunt argumente beton în sensul soluției pe care o voi da”, a spus Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, întrebat dacă va sesiza la CCR Legea 90/2001.

PNL îl acuză pe Ciorbea că a devenit „avocatul PSD al lui Liviu Dragnea”

„PNL întreabă ce stat este acela în care avocatul poporului sesizeaza CCR în favoarea unui președinte de partid condamnat penal definitiv. Din nefericire, avocatul poporului, domnul Victor Ciorbea, se comportă ca avocatul PSD al lui Liviu Dragnea și în niciun caz ca o instituție care se numește avocatul Poporului”, a declarat președintele interimar al PNL Raluca Turcan.

Raluca Turcan a reamintit că Victor Ciorbea a refuzat să conteste la CCR ordonanța care a legiferat traseismul politic în rândul aleșilor locali.

„Să ne aducem aminte Ordonanța 55 care permitea primarilor pentru o scurtă perioadă să migreze de la un partid la altul, când dl Victor Ciorbea a refuzat cu obstinație să sesizeze CCR pentru a încerca să blocheze punerea în paranteză a democrației în interes politic al PSD Acceași obediență față de PSD”, a mai spus Turcan.

Liderul PNL a mai spus că liberalii speră ca această speță să fie judecată corect.

„PNL speră ca aceasta speță la CCR să se facă în mod corect și să se țină cont de jurisprudența pe acest subiect”, a spus Turcan.

Ciorbea susține că nu a discutat cu Dragnea

Înterbat ce soluție va da, Victor Ciorbea a răspuns că joi va prezenta argumentele. „Mâine. Am promis că după învestire. (…) Veți vedea câte texte din Constituție, din diverse convenții internaționale sunt încălcate. (…) Vom vedea mâine da ori ba. Mâine vă trimt comunicatul după ce înregistrez la Curte, că este normal să ajungă la Curte… o primiți foarte frumos, cu explicații, am făcut o sinteză de cinci pagini din vreo 15 – 17… Este în temeiul acelei autosesizări despre care v-am anunțat demult. Mâine. (…)Mâine primiți punctul de vedere oficial, după ce e înregistrat”, a explicat Ciorbea.

Întrebat care este scopul acestei sesizări, Avocatul Poporului a arătat că este acela de „a asigura o legislație normală, firească și asigurarea echilibrului între puterile statului”. Întrebat dacă a discutat cu Liviu Dragnea despre această sesizare, Ciorbea a negat.

„Nu, de ce să discut? pentru că nu vizează cazul domnului Dragnea, vizează o reglementare de ansamblu. O să vă dau exemple dacă vreți mâine, după ce vedeți comunicatul, o să vă dau explicații că într-adevăr nu se referă la o singură persoană și nu se referă la cinci persoane, ci în general la toată legislația în materie. Dacă va fi o contestare este făcută pentru asigurarea unei reglementări unitare între toate cele trei puteri ale statului. Deci, nu favorizează pe nimeni. S-ar putea să se îngreuneze regimul respectiv dacă Curtea Constituțională și Parlamentul vot opta pentru o asemenea soluție. Deci nu interpretați înainte de a ști despre ce este vorba”, a susținut el.

Întrebat care este motivul de neconstituționalitate, Ciobea a argumentat că se creează un dezechilibru între cele trei puteri ale statului.

„Faptul că se creează un dezechilibru între cele trei puteri ale statului prin reglementările existente în materie și necesitatea de a asigura un echilibru deplin între aceste puteri. Ideea este amplu dezvoltată și mai sunt cel puțin trei, patru, argumente, sunt încălcate în afară de multe articole din Constituție și multe articole din convenții internaționale”, a precizat el.