Cum ar putea încuraja măsurile Guvernului Grindeanu evaziunea fiscală și de ce ar amâna investițiile

Noul Executiv a anunțat o serie de măsuri cu impact asupra bugetului, dar și al mediului de afaceri și a veniturilor românilor. Printre acestea se numără creșterea salariului minim pe economie, modificarea modului de impozitare a micilor afaceri, dar și a salariilor etc.

Consultantul fiscal, Dan Schwartz a declarat, pentru MEDIAFAX, că recentele măsuri vor conduce la creștere a impozitării salariilor ce depășesc 3000 de euro brut, adică circa 2500 de euro net, echivalentul în lei. „Banii aceștia se câștigă în IT, sectorul bancar, cel al asigurărilor, în multinaționale și în managementul mijlociu și de top al companiilor. Este afectată clasa de mijloc în formare”, arată Dan Schwartz, managing partner, RSM România.

Acesta explică cum aceste măsuri ar putea încuraja evaziunea fiscală: „Dacă vorbim de creșterea impozitării salarilor mari va apărea tentația ca diferența de salariu să se plătească la negru tocmai pentru că trebuie să se limiteze pe cât posibil plata contribuțiilor sociale. Iar, atunci când se ridică plafonul pentru microîntreprinderi la 500.000, ai făcut mult mai ușoară împărțirea unui business de 1,5 milioane de euro în trei business-uri de 500.000. Astfel, afacerea de 1,5 milioane de euro nu mai plătește impozit pe profit de 16%, ci 1% impozit pe venit, dar împărțit pe trei microîntreprinderi. Acest lucru ar urma să scadă veniturile bugetare. Iar, dacă ne referim la impozitarea cu 3% pe tranzacțiile imobiliare ce depășesc o anumită valoare, probabil că se vor declara prețuri subevaluate și astfel se vor pierde venituri bugetare”.

Consultantul fiscal spune că modul în care au fost adoptate noile modificări nu este conform cu speranța mediului de afaceri și a contribuabililor în general de a trăi într-un mediu legislativ stabil și predictibil. Multe dintre schimbări implică ajustarea unor planuri de afaceri deja făcute pentru anul 2017 în baza legislației fiscale în vigoare până la data adoptării OUG 3/2017. „Modificarea acestor planuri trebuie făcuta acum în regim de urgență, mediul de afaceri neavând la dispoziție timpul necesar pentru a fundamenta și finanța decizii financiare extrem de importante pentru activitatea tuturor companiilor, indiferent de mărimea sau natura capitalui lor social. De asemenea, decizii majore de investiții trebuie acum reexaminate pentru a reduce la maximul posibil impactul negativ pe care modificările de legislație fiscală adoptate „peste noapte” le pot avea”, susține Schwartz.

Acesta considera că, printre măsurile cu un posibil dublu impact negativ (business-persoane fizice) este cea referitoare la renunțarea la plafonarea bazei de calcul al contribuțiilor sociale și de sănătate. Această schimbare va avea drept impact imediat creșterea costurilor cu munca înregistrate de angajatori și, în același timp, ar putea genera reducerii ale venitului net din salarii pentru angajații care și-au negociat salariul brut. Pentru salariații care și-au negociat salariul net, la prima vedere, eliminarea plafoanelor de calcul nu ar avea un impact negative, dar ținând seama de faptul că în aceasta situație întrega povară fiscală este transferată asupra angajatorilor, este posibil ca aceștia să amâne sau chiar să renunțe la măririle de salarii prevăzute pentru anul 2017″, arată Dan Schwartz.

Alte creșteri semnificative de fiscalitate sunt reprezentate de impunerea unei cote de impunere de 3% asupra venitului net din înstrăinarea bunurilor imobiliare din patrimoniul personal, venit net calculat ca diferența între prețul tranzacției și suma neimpozabilă de 450.000 lei. „Noua cota de impozitare va influența negativ veniturile nete din astfel de tranzacții obținute de persoanele fizice care înstrăinează bunuri imobiliare de valoare relativ mare și va avantaja acele persoane fizice care vând bunuri imobiliare de valori relativ mici”, este de părere consultantul fiscal.

Pe de altă parte, Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PricewaterhouseCoopers România arată că măsura de scutirea de plată a impozitului pe venit pentru cei care realizează venituri din vânzările de proprietăți imobiliare cu o valoare de până la 450.000 de lei va impulsiona piața imobiliară. De asemenea, scutirea de la plata impozitului pe venit a persoanelor care obțin venituri din activități sezoniere, va încuraja participarea pe piața forței de muncă, în special pentru populația din mediul rural.

„Trebuie apreciat faptul că s-a păstrat calendarul de reducere a taxelor agreat prin Codul Fiscal din 2015, astfel încât de la 1 ianuarie 2017 a fost redusă cota standard de TVA la 19%, ajungând astfel la nivelul de dinainte de 2010, a fost eliminată supra-acciza pe combustibil și taxa pe construcțiile speciale, măsuri bine-venite pentru mediul de afaceri și care vor duce la impulsionarea investițiilor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihaela Mitroi.

Acesta consideră programul fiscal al noului guvern ca fiind ambițios și realizabil în măsura în care autoritățile vor identifica surse pentru creșterea veniturilor bugetare, cum ar fi: îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor, continuarea modernizării și informatizării ANAF, concentrarea pe combaterea evaziunii fiscale în zonele de mare risc, încurajarea conformării voluntare a contribuabililor ș.a.

În schimb, analistul economic, Aurelian Dochia se arată sceptic în ceea ce privește menținerea deficitului bugetar în ținta de 3%.

„Există un mare semn de întrebare în legătură cu soluțiile prin care bugetul pentru 2017 va reuși să asigure toate creșterile de cheltuieli propuse, din care salariile și pensiile sunt doar o parte, simultan cu reducerea promisă a unor impozite și taxe, respectând totodată limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Desigur, un miracol nu poate fi exclus – de exemplu, o creștere economică deosebit de ridicată de exemplu, dar în general nu este prudent să construiești bugetul bazându-te pe ipoteze excesiv de optimiste. Eu cred că ne îndreptăm cel mai probabil către un final de an 2017 în care ținta de deficit bugetar va fi depășită”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Aurelian Dochia.