Dorel Vișan, după moartea lui Ion Besoiu: ”Am vorbit de Sf. Ion. Era într-o situație dificilă, dar a glumit cu mine”

„Eu am vorbit cu dânsul exact de Sfântul Ion, era într-o situație neplăcută, folosea oxigen, dar a glumit cu mine, așa era el. Mi-a făcut plăcere să-l aud și cu atât mai trist sunt acum. Ion Besoiu face parte dintr- generație școlită, care a trecut prin școala de teatru, era altfel viața când a intrat el la școală. Oamenii erau mai puțin egoiști, mai puțin răi, toate filmele în care a jucat le-a făcut alături de actori prieteni, cu care a rămas, cu care a trăit, s-a înțeles, cărora li s-a spovedit. Din păcate, această generația e pe sfârșite, mai sunt câțiva. Trebuie ca omul și societatea să se deștepte și să aducă înapoi școala la care a învățat Besoiu, Toma Dimitriu, Toma Caragiu, toți acești artiști mari care au dispărut.”, a declarat actorul Dorel Vișan pentru MEDIAFAX.

„Altfel, Ion Besoiu era un om cu un suflet bun, de o generozitate extraordinară, de o prietenie deosebită, pe care îl concepe o anumită școală și un anumit fel de a gândi, de a gândi despre tine și de a te cunoaște pe tine, așa a fost Ion Besoiu, Dumnezeu să-l ierte.”, a mai afirmat actorul Dorel Vișan pentru MEDIAFAX.

Actorul Dorel Vișan a povestit pentru MEDIAFAX și o istorioară de prietenie cu actorul Ion Besoiu: „De fiecare dată când îl sunam, chiar și acum în ultima vreme, când era bolnav, îmi spunea: „Băi, tu de la mine ai învățat teatru, să știi! Era un om de o veselie extraordinară, chiar și în momentele de cumpănă.”

Actorul Ion Besoiu a încetat din viață pe 18 ianuarie, la vârsta de 85 de ani. Îndrăgitul artist era internat la Institutul pentru boli cardio-vasculare C.C. Iliescu din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Ion Besoiu s-a născut pe 11 martie 1931, la Sibiu, și și-a dedicat viața teatrului și filmului românesc. Ion Besoiu a debutat în carieră la 19 ani, în 1950, dar consacrarea a cunoscut-o abia după 1978, după apariția filmului „Toate pânzele sus”, regizat de Mircea Mureșan, în care i-a avut ca parteneri pe marii actori Ilarion Ciobanu și Jean Constantin.

A jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca”, din Sibiu, timp de 16 ani, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”. A fost, timp de 12 ani, directorul Teatrului Bulandra.

Cele mai cunoscute roluri ale actorului Ion Besoiu sunt Cloșca, în „Procesul lui Horia” (1967), Serebreakov, în „Unchiul Vanea” (1983), Polonius, în „Hamlet” (1985), Oronte, în „Mizantropul” (1989), Corifeu, în „Antigona” (1993), Ferapont, în „Trei surori” (1995), Senecus, în „Caligula” (1996), și Muhoiarov Ivan Matveevici, în „Oblomov” (2003).

Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: „Furtuna”, „Neamul Șoimărestilor”, „Haiducii”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, „Ciprian Porumbescu”, „Păcală”, „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Ultima noapte de dragoste”, „Lumini și umbre”.

În 2001, a fost declarat cetățean de onoare al orașului Sibiu, în care s-a născut. La 19 martie 2001, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, președintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de cavaler, subliniind contribuția lui Besoiu la „dezvoltarea artei teatrale românești, prin prestigioasa și remarcabila sa activitate de actor, director de teatru și pedagog.”

În 2002, a primit Premiul de excelență al Cinematografiei Române.

De asemenea, Ion Besoiu a fost președinte executiv al Fundației „Sibiul Vechi. Sibiu – Hermannstadt”, asociație care îi ajută pe tinerii talentați și care oferă premii etnografilor.

Avea o bogată activitate în teatru și film, motiv pentru care actorul a fost omagiat cu două premii pentru întreaga activitate – din partea Uniunii Teatrale din România (UNITER), în 2008, și la gala Gopo din 2011.