Specialiștii cred că dependențele apar atunci când persoanele resimt un gol interior, precum stima de sine scăzută sau lipsa iubirii din partea celor apropiați, și încearcă să suplinească aceste carențe prin mijloace exterioare. „Persoana în cauză, după lungi perioade de cugetări interioare, va ajunge să creadă că nimic din ceea ce îi oferă viața nu îi poate satisface nevoile, dorințele și așteptările. Va monitoriza alternativele și, într-un moment de slăbiciune, probabil și din cauza lipsei unui suport psihologic din partea familiei, va decide că doar mijloacele exterioare îl pot ajuta. Acela este punctul în care multe persoane pot genera dependențe de ordin psihologic și fizic, ambele tipuri fiind la fel de periculoase. Dacă dependența psihică se referă la dorința compulsivă de a consuma anumite substanțe sau de a repeta anumite comportamente pentru a obține o stare de bine, dependența fizică ține de apariția simptomelor care apar în momentul în care organismul simte lipsa unei substanțe, precum se întâmplă în timpul sevrajului”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.
În funcție de factorul declanșator, se poate anticipa și tipul de dependență care poate fi generat.
Atunci când resimțim lipsa iubirii, poate apărea dependența de mâncare. În momentul în care ni se resping unele dorințe sau le autorespingem, există șanse mari să devenim dependenți de dulciuri. Prin reprimarea emoțiilor poate apărea dependența de fumat.
Lipsa de acceptare, de apreciere și de încredere în sine sunt factori favorizanți pentru dependența de jocuri de noroc.
Atunci când nu ne găsim locul în societate, în propria viață, și încercăm să fugim de realitate în căutarea unei lumi mai bune, poate apărea dependența de droguri sau de alcool.
Pentru a ieși din capcana minții noastre, care ne tot bombardează cu mesaje negative, că nu suntem iubiți și avem nevoie de stimuli externi pentru a fi fericiți, trebuie să parcurgem câteva etape importante. În prima fază, trebuie să acceptăm că există o situație deficitară, respectiv instalarea unei dependențe, iar pe parcurs să căutăm un ajutor specializat și să urmăm pașii terapeutici pentru schimbarea comportamentului compulsiv.
Psihoterapeutul Laura Maria Cojocaru crede că una dintre cele mai eficiente metode, prin care poate fi combătută dependența, este recadrarea (reframing): „Prin această unealtă, un comportament, privit din altă perspectivă, poate aduce o interpretare diferită, respectiv o emoție diferită. Un simplu gând precum: „‘Dacă spun celorlalți că mi-e teamă de un lucru, vor crede că sunt o persoană slabă”, poate fi dăunător și ne va conduce pe un drum greșit. Prin metoda recadrării, persoana în cauză va conștientiza că nu are de ce să se teamă, iar acel gând negativ va fi transformat într-un unul constructiv, de genul: Dacă spun celorlalți că mi-e teamă de un lucru, vor fi bucuroși să interacționeze cu o persoană sinceră, se vor simți relaxați și înțeleși (pentru că au și ei fricile lor) și vor fi mai deschiși să comunice și poate chiar să găsim împreună soluții pentru starea de bine!”