„Am așteptat cu interes acest raport. Și în discuțiile cu experții MCV am subliniat același lucru și anume că raportul este incomplet, pentru că omite o parte importantă din problemele din justiție și face o analiză mai degrabă de suprafață, decât una de profunzime a sistemului judiciar (…) Spre exemplu, anul trecut a fost votat un memorandum în care a fost făcută o radiografie a problemelor din sistemul de justiție și soluțiile propuse de judecători la acestea. A fost un memorandum votat de peste 80% din instanțele din România (…) Pentru mine a fost surprinzător să văd că acest memorandum nu este nici măcar amintit în cuprinsul MCV-ului, cu atât mai mult cu cât memorandumul făcea el referire la MCV”, a declarat, la RFI, Dana Gîrbovan.
În acest context, Gîrbovan a evidențiat faptul că în raportul MCV nu se spune nimic despre interferența SRI-ului în actul de justiție, problemă despre care afirmă că reprezintă la rândul său o amenințare la adresa independenței justiției.
„În raport se vorbește de independența justiției, însă și aici este văzută doar prin prisma atacurilor pe care politicienii le fac la adresa justiției. Sigur că este un element important, însă la fel de importantă și despre care s-a vorbit mult în spațiul public este problema reprezentată de interferența SRI-ului în actul de justiție”, a spus Gîrbovan.
Întrebată dacă are încredere în declarația directorului SRI, Eduard Hellvig, potrivit căreia Serviciul Român de Informații nu are „acoperiți” în politică sau justiție, Gîrbovan a răspuns că o interesează să existe proceduri eficiente de control.
„Nu este o chestiune de încredere. Am avut o conferință anul trecut, iar vicepreședintele comisiei de control ne spunea controlul se efectuează pe principiul bunei credințe. Or noi vorbim aici de fapte și de probe. Un control eficient, pe care eu îl fac și ca instanță se bazează pe mijloacele pe care le am să verific dacă ceea ce o parte spune e adevărat sau nu și nu pe declarația unei părți care este implicată și este verificată. Așadar pe mine mă interesează să existe proceduri eficiente de control și să nu trebuiască să cred că ceea ce spune cineva este real. Așa funcționează instituțiile”, a declarat președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.
Potrivit raportului MCV, dat publicității miercuri, România continuă să înregistreze progrese în reformarea sistemului judiciar și în combaterea corupției, dar critici ale politicienilor și presei la adresa instituțiilor judiciare, în special a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), riscă să submineze încrederea în justiție. Oficialii europeni au menționat și „modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție”, aluzie la cele două ordonanțe ale minstrului Justiției, Florin Iordache, referitoare la grațiere și la modificarea Codurilor Penale, aflate în centrul discuțiilor din sfera justiției.
Mai mult, una dintre recomandările Comisiei face referire la reforma Codurilor Penale care „ar trebui încheiată”, Parlamentului fiindu-i sugerat să pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare, de părerea cărora trebuie să țină cont.