„Este imposibil ca Regulamentul Dublin să fie menținut în forma actuală”, a declarat, pentru EUObserver, eurodeputata suedeză Cecilia Wikstroem, responsabilă de elaborarea poziției Parlamentului European privind modificarea sistemului european de gestionare a solicitărilor de azil.
Cei mai mulți extracomunitari veniți în Uniunea Europeană în ultimii ani au depus solicitări de azil în doar câteva țări, în principal în Germania. În contextul presiunilor migratorii asupra unui număr restrâns de țări, precum Italia, Grecia și Germania, Comisia Europeană a cerut solidaritate la nivelul Uniunii Europene în distribuirea refugiaților. Dat fiind că ideea a întâmpinat rezistența Grupului Vișegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia), la un moment dat s-a propus achitarea unei taxe de solidaritate de 250.000 de euro pentru orice refugiat refuzat.
Wikstroem a explicat acum că s-a renunțat la ideea acestei amenzi, din mai multe cauze. „Niciun grup parlamentar din UE nu ar susține această inițiativă, ar fi foarte complicat să se trimită bani în acest mod. În plus, nu cred că trebuie să punem vreun preț pe capul cuiva”, a argumentat eurodeputata.
În schimb, Wikstroem a cerut serviciului juridic al Parlamentului European să analizeze posibilitatea restricționării accesului la fonduri UE pentru țările care nu acceptă refugiați.
Mai mulți lideri europeni au cerut Uniunii Europene să inițieze proceduri de sancționare a țărilor central și est-europene care nu acceptă imigranți extracomunitari în cadrul sistemului de distribuire pe cote stabilit de Comisia Europeană. Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiați extracomunitari ajunși în spațiul UE. România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în noiembrie 2015, Polonia a semnalat că nu va mai primi refugiați.