”Domnule prim-ministru, vă rog să suplimentăm ordinea de zi cu trei proiecte. Este vorba, primul dintre ele, sau două dintre ele fac parte din pachetul de legi care vizează evitarea unei hotărâri pilot de la CEDO. Și aici discut de proiectul de lege privind grațierea unor pedepse. Nu am avut nevo… Cel de al doilea este proiect de lege pentru completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. La acest proiect de lege am avizul domnului ministru de externe, domnul Meleșcanu. Și cel de-al treilea, vă rog să suplimentăm și cu cel de-al treilea. Este vorba de proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală”, a spus ministrul Justiției, Florin Iordache, în timpul ședinței Executivului din seara zilei de 31 ianuarie 2017.
Potrivit stenogramei publicată de Guvern la solicitarea MEDIAFAX, premierul Sorin Grindeanu l-a întrebat dacă cele trei proiecte au avizele necesare.
”Binențeles!”, a răspuns Iordache.
”Toate procedurile care sunt cerute?”, a întrebat Grindeanu, iar răspunsul ministrului Justiției a fost afirmativ, apoi, la cererea premierului, a mai dat o dată asigurări că procedurile sunt îndeplinite.
Sorin Grindeanu l-a întrebat și pe secretarul general al Guvernului dacă proiectele au toate avizele.
”Domnule prim-ministru, din punct de vedere tehnic toate avizele sunt luate”, a dat asigurări Mihai Busuioc, secretarul general al Guvernului.
Punctual, când au ajuns la proiectul de ordonanță privind codurile penale, premierul a mai întrebat o dată dacă toate procedurile sunt îndeplinite și are toate avizele, Florin Iordache a mai dat o dată asigurări că totul este în regulă.
Avizul CSM atașat OUG 13 este cel negativ dat pe forma anterioară a proiectului.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale pe tema OUG 13, conducerea CSM invocă existența unui conflic juridic de natură constituțională, făcând referire la condițiile în care a fost adoptată ordonanța de urgență privind modificarea codurilor penale.
„Spre deosebire de alte situații analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanții executivului au ascuns intenția reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având același obiect, în timp ce ședința de guvern urma să înceapă, prin neanunțarea pe ordinea de zi a ședinței de guvern a acestui proiect de act normativ și neinformarea președintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanță de urgență, deși ministrul justiției a fost invitat la ședința Plenului Consiliului, stabilită pentru a doua zi, precum și prin desfășurarea ședinței de guvern intempestiv, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separația și echilibrul puterilor în stat și reprezintă o amenințare la adresa statului de drept, democratic, expres prevăzut de art. 1 alin (3) din Constituție”, se arată în sesizarea înaintată Curții Constituționale a României (CCR).