Dintre participații la studiu, cei mai mulți – 66%, au fost bărbați, majoritatea tineri cu vârste cuprinse între 22 și 39 de ani, și cu studii superioare (aproximativ 40%) respondenții declarând în proporție de 83% că au votat la ultimele alegeri care au avut loc în România. În plus, un element important este acela că o majoritate covârșitoare de aproximativ 70% declară că au mai participat și la alte proteste, fie că vorbim despre cele de la Roșia Montană, demiterea lui Raed Arafat sau manifestațiile față de proiectul de exploatare de la Pungești. Cei mai mulți, însă, 36,84% au fost prezenți la mișcările de stradă care au urmat tragediei din Colectiv.
Printre principalele mijloace de informare ale participanților la protestele din Piața Victoriei rămâne televiziunea (19,13%), însă pe același palier se situează și rețelele de socializare, mai ales Facebook-ul, de unde își iau informații într-un procent la fel de mare. Presa online rămâne de asemenea foarte populară, 18,72% dintre respondenți declarând că citesc ziarele pe Internet pentru a afla ce se întâmplă în jurul lor.
Pe o scară de la 1 la 6, românii din Piața Victoriei simt cel mai puternic solidaritatea față de cei din jur (5,71), urmată de sentimente de (4,94) și frustrare (4,83), în vreme ce încrederea și speranța că lucrurile se pot schimba se situează la niveluri destul de scăzute. Cu toate acestea, 30, 46% consideră că protestele din ultimele două săptămâni au fost foarte eficiente, majoritatea fiind de părere că politicienii servesc mai degrabă scopuri personale decât interesul public (91%). În completarea acestui aspect, 51,15% din participanții la studiu consideră că guvernanții au fost foarte puțin receptivi la dorințele și nevoile lor, odată ajunși la putere.
Drept cauze principale ale corupției în România, participanții la protestele din Piața Victoriei enumeră interesele economice și nepotismul (cotate la circa 5,2 pe o scară de la 1 la 6), urmate și de persistența mentalității comuniste și de lipsa de educație, iar principalii vinovați sunt considerați noii îmbogățiți de după 1989 și foștii membri ai aparatului comunist de partid și de stat, urmați de funcționarii publici, corporații, ONG-uri sau tehnocrați.
Referitor la orientarea politică, majoritatea consideră că se plasează în zona de Centru (17,82%), însă, per total, cei mai mulți se declară ca fiind de dreapta. Despre corupția în rândul partidelor din România, participanții la protestele din Piața Victoriei sunt de părere că toate formațiunile sunt atinse de corupție, mai mult sau mai puțin. PSD este perceput ca fiind cel mai corupt grup politic, pe o scară de la 1 la 6 fiind cotat la 5,77, urmat de aliatul său de la guvernare, ALDE, cu 5,54. Pe pozițiile următoare se situează PMP, UDMR și PNL, iar cel mai cinstit este considerat a fi noul intrat pe scena politică, USR, căruia i-a fost atribuit un indice de corupție de 2,27 din 6.
Sondajul a fost realizat pe 5 februarie 2017, la mitingul care a adunat în Piața Victoriei peste 200.000 de oameni în cele mai mari proteste de după 1989. între 19:00 și 22:00, prin aplicarea unui chestionar pe 174 de persoane, cu vârste curprinse între 16 și 75 de ani, selectate prin metoda pasului statistic. Cercetarea a fost finanțată de CeSIP din fonduri proprii.