DOCUMENT SURPRIZĂ trimis de Grindeanu la Parlament, după ce Dragnea a făcut comisie de anchetă pentru bugetul lui Cioloș

În documentul transmis Parlamentului sub semnătura lui Grindeanu se scrie negru pe alb că „se susține proiectul de lege în forma adoptată de Guvern”, la rubrica punct de vedere asupra proiectului de lege pentru aprobarea OUG 89/2016, prin care s-a făcut ultima rectificare bugetară de către Guvernul Cioloș. Documentul a fost transmis la Parlament pe data de 3 februarie, la două săptămâni după decizia ca în comisiile de buget să se verifice cum s-a făcut rectificarea. Cu toate acestea, parlamentarii și-au continuat „ancheta”, dând un raport pe 14 februarie, în care susțin că nu se justifica rectificarea pozitivă.

„Lucrările la comisia de anchetă s-au finalizat. Nu găsește nimeni gaura lui Dragnea. Comisia la care am participat și eu pare un exemplu clasic de comisie „de tăiat frunza la câini”. A fost o excelentă fumigenă pentru ca PSD să-și pună în practică planul. În mod deliberat au distras atenția opiniei publice printr-o comisie în care peste 30 de oameni serioși au pierdut timpul. Pentru că, în cele din urmă, Guvernul Grindeanu-Dragnea a arătat, potrivit unor documente oficiale transmise comisiei, că susține cele două rectificări bugetare ale guvernului Cioloș””, a comentat senatorul PNL Florin Cîțu, într-un comunicat de presă, remisGândul.

Comisii: Nu se justifica o rectificare bugetară pozitivă

Comisiile reunite de buget au stabilit, pe 14 februarie, că gradul de realizare al indicatorilor nu justifica o rectificare bugetară pozitivă, nici în iunie, nici în noiembrie 2016, așa cum a decis Guvernul Cioloș, a declarat, marți, senatorul PSD, ViorelArcaș.

”1,6 miliarde prognoză nejustificată de creștere a veniturilor, ceea ce impunea, suntem de aceeași părere și cu cei de la Curtea de Conturi, că cele două rectificări în funcție de gradul de realizare al indicatorilor respectivi și în iunie și în noiembrie nu justificau o rectificare pozitivă nici în iunie, nici în noiembrie”, a afirmat președintele Comisiei de buget, ViorelArcaș.

Întrebat care sunt consecințele rectificărilor pozitive,Arcașa făcut referire la nerealizarea veniturilor – cele 11,6 miliarde, nerealizarea cheltuielilor bugetare în totalitate și a programul de investiții.

Senatorul PSD a precizat că cele două Comisii de buget nu constituie un organ de anchetă și astfel nu le rămâne de făcut nimic altceva decât să înainteze Birourilor Permanente reunite raportul întocmit.

”Am avut solicitări de la colegi să ne declarăm noi foarte clar de aspectul legal sau nelegal, nu suntem organ de anchetă. O să prezentăm raportul Birourilor permanente”, a spusArcaș.

La rândul său, președintele Comisiei de Buget din Camera Deputaților, Leonardo Badea, a afirmat că raportul conține recomandări pentru a putea folosi datele rezultate din analiza comisiei ca un instrument de execuție bugetară preventivă.

Cioloș: „Raportul celor două Comisii de buget nu a identificat nicio ‘gaură’ în bugetul României”

Fostul premier, Dacian Cioloș, și fostul ministru de Finanțe, Anca Dragu, arătau, marți, într-un comunicat de presă, că raportul final al comisiilor de specialitate ale Parlamentului pe tema rectificărilor din 2016 continuă să facă numeroase confuzii între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, ignorându-se creșterea economică din primul semestru.

”Exprimăm încă o dată aprecierea noastră pentru activitatea Comisiilor reunite de buget, finanțe și bănci din Parlamentul României și considerăm legitim demersul parlamentar de verificare a activității Guvernului României. Însă, analizând conținutul și concluziile cuprinse în Raportul final, considerăm ca acesta nu reflectă în totalitate obiectivul declarat inițial de clarificare a unor aspecte tehnice legate de execuția bugetară. Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăția guvernului în 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente și proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern și care se regăsesc în practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fără să se evidențieze că ele nu sunt specifice guvernului din 2016, ci sunt practici consacrate în timp și nu țin de deciziile politice ale activității guvernului în 2016”, arătau Dacian Cioloș și Anca Dragu în cadrul unui comunicat de presă, citat de Mediafax.

Potrivit acestora, raportul final nu a identificat nicio ‘gaură’ în bugetul României din 2016.

”În final însă, trebuie remarcat că Raportul celor două Comisii de buget, finanțe și bănci nu a identificat nicio ‘gaură’ în bugetul României din 2016, așa cum cu surprinzătoare superficialitate s-a afirmat public la începutul anchetei, și nu a constatat dispariția unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau că s-ar fi făcut presiuni asupra funcționarilor pentru aprobarea rectificărilor bugetare din 2016, cum în mod fals s-au făcut astfel de declarații atunci când a fost solicitată această anchetă”, au conchis Dacian Cioloș și Anca Dragu.

„Termenul ăsta, de gaură în buget, nu-l avem. Avem să verificăm cum s-au făcut cele două rectificări pozitive”

Pe 17 ianuarie, cu o zi înainte să înceapă audierile, președintele Comisiei de buget-finanțe a Camerei Deputaților, Leonardo Badea, declara că nu este vorba de „o comisie constituită pentru o anchetă”. „Termenul ăsta, de gaură în buget, nu-l avem. Avem să verificăm cum s-au făcut cele două rectificări pozitive”, spunea Badea.

„Am stabilit un program pentru această săptămână, astfel că mâine la ora 12.00 și poimâine vor avea loc audieri. Am stabilit la nivelul Birourilor Comisiilor să începem audierile cu reprezentanți la nivel de secretar de stat ai Ministerului Fondurlor Europene și ai ANAF și ai Ministerului Finanțelor. Trebuie să răspundem la 17 întrebări, probabil vor apărea și întrebări suplimentare pentru a clarifica lucrurile. Vrem să facem o analiză profesionistă, o analiză prin care vrem să stabilim chiar un mod clar de bune practici pentru a executa bugetul și pentru a respecta legea fnanțelor publice”, declara Badea, la acel moment.

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, pe 16 ianuarie, cu 248 de voturi „pentru” și 102 „împotrivă” hotărârea de constituire a comisiei de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august și noiembrie 2016, făcute de Guvernul Cioloș, după ce președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a cerut o anchetă „asupra veridicității datelor care au stat la baza celor două rectificări pozitive”, invocând o „gaură” la buget de 10 miliarde de lei.

Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a declarat, în fața plenului reunit, că liberalii resping această anchetă, precizând că deputaților și senatorilor li se cere să ancheteze o prognoză, „ceva ce prin natura lui e incert”.

„Sperăm să nu ne cereți în viitor să anchetăm și prognoza meteo”, spunea, la acel moment, Predoiu.

Replica lui Dragnea a venit la scurt timp, liderul PSD declarând, de la tribuna plenului reunit, că evaluarea Guvernului anterior, privind nivelul veniturilor de la finele anului, nu s-a făcut prin prognoză meteo, „ci prin documente asumate”.

Tot la acea dată, plenul Camerei Deputaților aproba solicitarea lui Dragnea ca rectificările din 2016 să fie anchetate și de Curtea de Conturi.

Însă, cu câteva ore înainte de votul din plen, fostul premier, Dacian Cioloș, îi răspundea din nou lui Dragnea, într-o prezentare amplă pe pagina sa de Facebook, în care reda răspunsurile „pentru Comisia despre nimic”, formulate alături de foștii membri și consilieri de specialitate ai Guvernului privind situația execuției bugetare din 2016. Concret, Cioloș susținea, în cadrul postării, că „nu există nicio „gaură” în bugetul anului 2016″, întrucât dacă ar fi existat, ar fi trebui să aibă un impact asupra deficitului, lucru care nu s-a întâmplat în condițiile în care Guvernul anterior a încheiat anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat inițial de 2,8%.

„Supărarea PSD ar putea veni și din faptul că am refuzat amânarea implementării în 2017 a unor măsuri din codul fiscal aprobat de PSD în 2015, care conduc la diminuarea veniturilor fiscale cu 6,5 miliarde lei (TVA 19%, eliminarea supra-accizei și eliminarea „taxei pe stâlp”). Asta, în timp ce noi am reușit în 2016 să aplicăm măsurile de reducere fiscală care urmau să intre în vigoare la începutul anului (de exemplu, reducerea TVA de la 24% la 20%), chiar dacă asta a dus la reducerea veniturilor cu 10,5 miliarde lei. Și, chiar în aceste condiții, am încheiat anul cu un deficit bugetar mai mic decât cel estimat inițial”, scria Cioloș.

Cum a început totul

La două zile după ce Guvernul condus de Sorin Grindeanu a pus cerneala pe ordonanțele de urgență prin care s-au majorat salariul minim la 1.450 lei, punctul de pensie cu 9% și salariile din administrația locală cu 20%, iar salariile actorilor cu 50%, Liviu Dragnea a anunțat, în cadrul unei emisiuni televizate, că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor Ministerului de Finanțe de la ultima rectificare bugetară, el spunând că Dacian Cioloș și Anca Dragu trebuie să dea explicații. Pentru ce? Pentru „gaura de 10 miliarde de lei” de la bugetul României.

Ulterior, Dragnea a revenit, după convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară, arătând că, de fapt, este vorba despre diferența dintre veniturile prognozate la buget și cele realizate efectiv, lucru care apare de altfel an de an, nemulțumirea sa fiind legată de faptul că executivul tehnocrat a făcut două revizuiri pozitive ale alocărilor bugetare, în condițiile în care se putea observa că veniturile la buget nu se ridicau la nivelul estimărilor. Dragnea a schimbat macazul și în privința „anchetei”, întrucât procedura era „de durată”, solicitând Parlamentului ca ancheta să revină, în schimb, comisiilor de buget finanțe ale Parlamentului.

După ce a fost convocat și Senatul în sesiune extraordinară, conducerea Parlamentului a anunțat, marți, că a luat act de solicitarea președintelui Camerei Deputaților de a înființa o comisie comună de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august și noiembrie, făcute de guvernul Cioloș, urmând ca plenul comun să încuviințeze, luni, 16 ianuarie, ancheta.