Prima pagină » Știri » Kovesi: Mai mult de un sfert din trimișii în judecată sunt acuzați de abuz în serviciu. Prejudiciul este de peste 260 mil. de euro

Kovesi: Mai mult de un sfert din trimișii în judecată sunt acuzați de abuz în serviciu. Prejudiciul este de peste 260 mil. de euro

23 feb. 2017, 14:04, Știri

Cristina Andrei

Kovesi: Mai mult de un sfert din trimișii în judecată sunt acuzați de abuz în serviciu. Prejudiciul este de peste 260 mil. de euro

Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată de DNA în 2016 sunt acuzați de abuz în serviciu, iar prejudiciul total doar pentru aceste fapte a ajuns, în 2016, la 260 de milioane de euro, a declarat șefa Direcției, Laura Codruța Kovesi, arătând că CCR nu a dezincriminat această faptă și nici nu a declarat-o neconstituțională. Procurorul șef al DNA a dat exemplul unor dosare în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%, aducând în discuție și lucrările de infrastructură sau construcții, în care, de cele mai multe ori, statul plătește o lucrare la preț dublu. „Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?", s-a întrebat Kovesi, arătând că lucrurile stau destul de rău și în ceea ce privește domeniul sănătății, acolo unde valoarea comisioanelor ilegale din contract este de 10-20%, iar aceste fapte nu ar trebui sancționate doar ca erori administrative.Kovesi a arătat că sistemul de achiziții publice suferă de „vulnerabilități majore" și că multe dintre ilegalitățile din acest domeniu sunt comise cu încălcarea legislației secundare (hotărâri de Guvern, ordine de ministru, regulamente), care după decizia CCR de anul trecut nu mai pot fi incriminate.

În 2016, aproximativ 1270 de persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, printre care 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale, a transmis Kovesi la bilanțul anual al DNA, arătând că anul trecut a fost unul extrem de dificil pentru Direcția Anticorupție, marcat de „provocări legislative și atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA”.

„În România multă lume declară că susține lupta anticorupție. Dar am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea legislației. Cât de repede pot fi anulate eforturile și munca întregului sistem de Justiție, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA. Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale. (…) O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.”, a spus Kovesi.

Șefa DNA a subliniat că, în ciuda investigațiilor penale derulate de instituțiile judiciare, e nevoie de măsuri clare de prevenire și de mecanisme de control, în caz contrar cetățenii se vor confrunta în continuare cu fenomenul corupției. Kovesi a pus accent pe infracțiunea de abuz în serviciu, cea care a făcut obiectul multor discuții în spațiul public în ultima perioadă, arătând că mai mult de un sfert din cei trimiși în judecată în 2016 au fost acuzați de abuz în serviciu, iar prejudiciul total pe anul trecut se ridică la 260 de milioane de euro.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma ‘în mod defectuos’ se înțelege ‘cu încălcarea legii'”, a explicat Laura Codruța Kovesi.

Șefa DNA a arătat că există „vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice” și că „atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani”.

„Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. (…) Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut”, a declarat Kovesi.

Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%, a dat drept exemplu Kovesi situația unui dosar instrumentat de DNA. „Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?”, s-a întrebat procurorul, arătând că, mai ales în domeniile infrastructurii și construcțiilor, statul plătește de cele mai multe ori lucrări la preț dublu.

Lucrurile nu arată prea bine nici în domeniul sănătății, spune Laura Codruța Kovesi, arătând că statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real și că există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente.

„Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate”, a mai spus aceasta, sugerând că astfel de fapte care pun în pericol sănătatea publică nu trebuie sancționate doar ca erori administrative.

În legătură cu modificările pe marginea legislației penale, Kovesi a spus că ceea ce își doresc cei din DNA este să fie consultați în mod real cu privire la schimbările care le afectează activitatea, subliniind că nu este de părere că se impun modificări care să influențeze investigațiile procurorilor anticorupție.

„Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracțiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere independenței sau statutului magistraților. Suntem obligați să avem reacție atunci când modificări legislative vizează legi atât de importante cum sunt codul penal și codul de procedură penală. Mai ales atunci când astfel de modificări se fac peste noapte fără consultare și fără studiu de impact”, a ținut să scoată în evidență șefa DNA.

Kovesi a vorbit și despre recuperarea prejudiciilor, acțiune despre care a spus că s-a instituit într-o componentă importantă în anul care a trecut: „au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creștere substanțială, cu 72% față de anul trecut”, a explicat aceasta, precizând și că procentul de achitări s-a menținut la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată, cele mai multe motive de achitare fiind determinate de aplicarea legii penale mai favorabile sau de aplicarea unor decizii ale Curții Constituționale.

Șefa DNA a reiterat că anul 2016 a fost unul marcat de atacuri „fără precedent” atât la adresa sistemului judiciar, în ansamblul său, cât și la adresa DNA, în mod special, subliniid că un procuror se ocupă de 100 de dosare simultan și că s-a ajuns chiar până la „dezinformări calomnioase, angajarea unor firme specializate în acțiuni de intimidare”. În acest context, șefa DNA a adus în discuție acuzațiile care le-au fost aduse procurorilor de către inculpați din diverse dosare, acelea de falsificarea dosarelor, a probelor de la dosar sau susținerea de jocuri politice, menționând că „presiunile exercitate în spațiul public depășesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat”.