Ministrul Mediului: Vom îmbunătăți programul „Rabla”. Ce spune despre taxele care înlocuiesc timbrul de mediu

Ministrul Mediului a vorbit, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre măsurile pe care ministerul le are în vedere pentru reducerea poluării, pornind de la îmbunătățirea programelor „Rabla” și „Casa Verde” și până la inițierea unui nou program, „Școala Verde”, care să transforme instituțiile de învățământ în unele independente energetic.

Ministrul Mediului susține că o variantă ar fi împărțirea în mai multe zone a orașelor, iar accesul mașinilor să se facă în funcție de gradul de poluare, însă exclude să copieze măsura luată de autoritățile locale din Madrid care au anunțat circulația alternativă a mașinilor, în funcție de număr par sau impar. „O astfel de măsură ne-ar aminti de trecut”, spune Daniel Constantin.

Redăm mai jos interviul cu ministrul Mediului, Daniel Consantin

MEDIAFAX: În Madrid s-a luat o decizie prin care mașinile să circule alternativ, par-impar. Ar putea să fie și aceasta o variantă pentru marile aglomerări urbane din România?

Daniel Constantin: Am experiența de la ministerul Agriculturii, acolo unde am încercat să implementez Legea Cooperativelor pe principii moderne în care să încercăm să ajutăm fermierii să își vândă la comun produsele, chiar dacă le produc separat pentru ca ei să obțină prețuri mai bune și munca să fie pe această zonă mai redusă. M-am lovit de lucruri care vin din profunzimea societății românești. Când aud de cooperative, se gândesc la CAP-uri și atunci există o oarecare reticență. Cam așa se întâmplă și cu măsura aceasta: într-o zi cu soț, într-o zi fără soț. Cred că asta ne amintește de trecut și nu poate fi implementată prea curând.

MEDIAFAX: Ați discutat cu doamna Firea referitor la cum să scăpăm Bucureștiul de traficul infernal?

Daniel Constantin: Pot fi măsuri comune pe care le adoptăm care să rezolve ambele probleme (n.r: traficul și poluarea). Dacă se va ajunge la această soluție prin care să zonăm Bucureștiul și alte județe din țară, zona 1, 2,3 și să spunem că unele mașini pot pătrunde în funcție de gradul de poluare a motorului respectiv, pot pătrunde într-o zonă numai cu taxă sau deloc, asta ar putea să rezolve și problema traficului. Mă bucur că doamna Firea are această preocupare de mediu. Am avut această discuție chiar aici. Și pentru București, Brașov și Iași, pentru reducerea poluării, dar și pentru gestionarea deșeurilor avem cel puțin 11 măsuri pe care le vom lansa în perioada următoare. (…) Ca și idee generală, ele țin de înnoirea parcului auto, programul Rabla, programul Rabla Plus, acolo unde pot să vă spun că pentru mașini electrice vrem să venim cu o sumă mult mai mare decât a fost în trecut, ca și primă pentru cei care vor să achiziționeze, „Casa Verde”, „Casa Verde Plus” sunt măsuri care au fost deschise și în 2016, dar vrem să le îmbunătățim. (…) Pentru București, Iași, Brașov și pentru alte orașe care vor să aplice să prevină poluarea să lansăm un program de achiziții de autobuze electrice, de perdele forestiere în jurul marilor orașe, astfel încât, de asemenea, să reducem poluarea. Vreau să lansez un program „Școala Verde” prin care să încerc, pentru cât mai multe unități de învățământ, să creăm autonomie energetică, să oferim o sumă de la fondul de mediu să își cumpere sisteme fotovoltaice sau alte sisteme și să reducem consumul de energie.

Întrebat de un înlocuitor pentru timbrul de mediu, care nu mai este în vigoare de la 1 februarie, Daniel Constantin a declarat că există mai multe variante de lucru. Potrivit unor surse, în discuție se află rovigneta pentru toți conducătorii auto, dar diferențiată în funcție de gradul de poluare al mașinii și stickere colorate, ce ar urma să fie lipite pe parbriz, pentru accesul în anumite zone.

Daniel Constantin: Faptul că s-a eliminat această taxă este un lucru bun pentru că oricum fusese declarată ca o taxă nu neapărat ilegală, dar o taxă care s-a aplicat în mod discriminatoriu. (…) În momentul de față sigur că preocuparea mea ca ministru de Mediu nu este aceea de a pune o nouă taxă, nu este aceea de a întregi veniturile de la Fondul de Mediu, ci preocuparea mea este să încercăm să construim pentru noi, pentru copiii noștri un mediu mai prietenos, o poluare din ce în ce mai redusă. Din acest punct de vedere, sigur trebuie să venim cu anumite instrumente, nu aș spune taxe, mă feresc de aceste cuvinte, dar mai multe instrumente astfel încât eu ca ministru al Mediului, noi ca minister să ne asigurăm că poluarea va fi redusă. Am făcut o analiză în aceste zile în cadrul grupului de lucru pe care l-am format și vreau să vă spun că deciziile pe care le luăm sunt ca urmare a consultării anumitor oameni care sunt specializați, care lucrează în această piață pe fiecare problematică în parte, pe mai multe grupuri de lucru. Pe grupuri de lucru dedicat fostului timbru de mediu am analizat ce se întâmplă în toate țările Uniunii Europene. Sunt trei sisteme în momentul de față, există anumite țări care percep o anumită taxă la înmatriculare sub o diversă formă. (…) A doua formă este de impozit care se plătește anual în funcție de capacitatea cilindrică și de emisiile de CO2. Există și a treia formă care este întărită în momentul de față și care reprezintă o taxă suplimentară de combustibil, când plătești combustibilul o parte din taxa respectivă se duce către Fondul de Mediu. Acestea sunt cele trei forme întâlnite la nivelul Uniunii Europene. (…) Analizăm în acest moment, se pare că grupul de lucru se îndreaptă deja către o anumită variantă sper ca în zilele următoare să vă prezentăm această variantă finală. (…) Să găsim o formă, un instrument prin care să reducem poluarea, până la urmă chiar pe moment nu plătim o taxă vedem că în timp, poate, dacă nu ne preocupăm, lucrurile se întorc împotriva noastră. Aici, toată această problematică, această dezbatere, cu situația în care se află Bucureștiul, Iașul și Brașovul astăzi. Aceaste trei orașe sunt în procedură de infringement tocmai din cauza gradului ridicat de noxe din atmosferă. Deci trebuie să venim cu măsuri, iată că nu ne-am preocupat la momentul respectiv. Dincolo de cele trei orașe, vreau să vă spun că există alte aglomerări urbane care sunt la limită de infringement și riscăm să intrăm în perioada următoare și cu acestea în procedură de infrigement deci să fim penalizați mai devreme sau mai târziu de Comisia Europeană.

MEDIAFAX: Ce va face România pentru a evita sancțiunile UE privind gropile de gunoi?

Daniel Constantin: Aici sunt două discuții. Pe de o parte, avem o dezbatere amplă în acest moment pe ceea ce înseamnă taxe de depozitare care au intrat de la 1 ianuarie 2017. A doua discuție pe care o avem la nivelul ministerului este legată de faptul că în luna februarie, Comisia a luat decizia, încă nu a făcut-o, să acționeze în judecată la Curtea Europeană de Justiție din cauza faptului că anumite gropi de gunoi, depozite nu au fost închise la momentul respectiv. Sunt termene din 2009, 2010 și chiar mai târziu nu au fost respectate. Pe prima componentă dezbaterea este amplă pentru că acolo s-a venit cu această taxare suplimentară care dacă ar fi lăsată așa ea cu siguranță ar duce la mărirea prețului pe care fiecare cetățean îl plătește pentru colectarea deșeurilor din zona respectivă. Am vrut să evităm acest lucru dintr-un motiv foarte simplu, calitatea serviciilor nu s-a îmbunătățit, mi-aș fi dorit să vedeam o colectare selectivă, să avem pubele diferențiate, să avem mijloace de transport diferențiat, nu putem să percepem taxe, și aici vorbesc ca și autoritate publică locală, ca și colector, nu pot să percep taxe suplimentare, iar eu ca minister nu pot să permit lucrul acesta, atâta timp cât nu s-a îmbunătățit calitatea serviciilor. De aceea am considerat că este bine să intervenim, să eliminăm această modalitate în care se aplică taxa de depozitare și să încercăm să stimulăm colectarea selectivă care să după până la urmă la un grad ridicat de reciclare. România astăzi este pe ultimul loc din UE din punct de vedere al gradului de reciclare a deșeurilor. Pentru prima dată încercăm să construim un instrument care să însemne printre altele instituirea unui prag minim de reciclat din ceea ce se colectează. Primul an 2017, 20%. E un lucru pe care l-am agreat deja, dezbaterea publică a început din 19 ianuarie când am publicat proiectul de ordonanță pe site-ul ministerului și până la acest moment am agreat anumite aspecte, sunt în discuție, aspectul cel mai important pentru mine ca ministerul al Mediului este acela de a avea un prag, o țintă pentru fiecare zonă. Fie că o punem în sarcina autorității publice locale, fie că o punem în sarcina salubristului, 20% din ceea ce se colectează să se recicleze. În anul 2018, 30%, în anul 2019, 40% pentru a ajunge la ținta europeană de 50% în anul 2020. Vrem să aplicăm o taxă penalizatoare pe care o avem astăzi la depozit nu pentru toată cantitatea așa cum se aplică astăzi, ci pentru cantitatea cum se reciclează, pentru diferența între ceea ce se reciclează și ceea ce ar fi trebuit să fie reciclat conform procentului de 20%, 30%, 40%, sau 50%.

MEDIAFAX: Taxa aceasta va crește de la an la an dacă nu-și îndeplinește sarcina respectivă?

Daniel Constantin: Taxa, teoretic în acest moment gândim să rămână aceeași, ea este la nivelul de 80 de lei pe tonă, dar se aplică nu toată cantitatea cum este astăzi prevăzută, ci la diferența de cantitatea care nu se reciclează până la 20%.

MEDIAFAX: Avem o situație, de exemplu, la stațiunea turistică Pojorâta, unde, în apropierea acesteia, se află și o groapă de deșeuri de la Mestecăniș. Nu va afecta turismul acea groapă de gunoi? S-a ridicat această problemă în discuțiile pe care le-ați avut și cu autoritățile locale și la Guvern?

Daniel Constantin: Nu știu exact cazul pe care dumnevoastră l-ați menționat, dar vreau să vă asigur că avem o Gardă Națională de Mediu din ce în ce mai eficientă. Cred că ați văzut și în ultimul timp și vom continua să îmbunătățim pregătirea, calitatea celor care lucrează în Garda de Mediu ca să ne asigurăm că astfel de cazuri să fie preîntâmpinate. Pot să vă dau câteva exemple în care am intervenit și care lucrurile s-au rezolvat sau sunt pe cale de a se rezolva. Am primit o sesizare cu privire la comuna Florești, de lângă Cluj, acolo a fost Garda de Mediu, s-au aplicat amenzile contravenționale și lucrurile sunt pe făgașul cel bun. Avem și autorități locale care au colaborat foarte bine acolo. Avem o situație la Câmpulung, sper ca în câteva zile să avem soluția finală astfel încât să asigurăm pe cei care au semnalat și în presă și ONG-urile respective că lururile vor intra pe făgașul normal. Sunt deșeuri periculoase care au fost depozitate acolo pe o anumită platformă. Și toți factorii de decizie, neavând o legislație foarte clară se uită unul la altul,astăzi am avut o ședință, o echipă a Gărzii Naționale de Mediu, a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, alături de autoritățile publice locale vor merge acolo și vom acționa pe cale de consecință. Garda de Mediu, cu toate că nu avea toate instrumentele legale, a aplicat amenzi în ultimii trei, cred că două sau trei amenzi, destul de ridicate. Firma a intrat în insolvență, în perioada următoare se caută soluțiile cele mai bune, să cerem falimentul acelei societăți încât să ne asigurăm că în zona în care funcționează în momentul de față nu va aplica același tratament activității pe care o prestează.

Întrebat dacă membrii Guvernului se tem acum să mai ia decizii, după deschidererea dosarului de către DNA în legătură cu Ordonanța 13, Daniel Constantin, vicepremier și co-președinte ALDE, a declarat că Executivul trebuie să ia, în multe situații, decizii politice, dar că nu vor ezita să le aplice dacă este necesar. „Nu am văzut această temere la nivelul altor ministere. Noi ne preocupăm de implementarea programului de guvernare și nu numai. În programul de guvernare sunt prevăzute câteva chestiuni majore pe care trebuie să le îndeplinim, dar sunt și alte probleme pe care trebuie să le rezolvăm în fiecare zi și asta înseamnă, dincolo de experiență, și o decizie politică, pe care nu vom ezita să o aplicăm atunci când va fi cazul, cu orice risc. Avem un program de guvernare, suntem determinați să îl aplicăm și nu stăm cu sabia deasupra capului pentru că știm ce facem în fiecare zi, atâta timp cât avem responsabilitatea lucrurilor pe care le semnăm, nu văd de ce să fi vreo temere”

MEDIAFAX: Cum a fost afectată coaliția de guvernre de această Ordonanță 13?

Daniel Constantin: Sigur că a fost afectată. În primul rând a fost afectat Guvernul, în al doilea rând au existat și foarte multe discuții, nu mai vreau să privesc în urmă, ci înainte și obiectivul meu ca și co-președinte ALDE este de a acorda toată susținererea premierului Grindeanu să aplice programul de guvernare așa cum el a fost votat de către cetățeni. Indiferent de ce se întâmplă într-o coaliție, într-un guvern, avem o prioritte să guvernăm, iar celelalte să treacă în plan secund.

MEDIAFAX: Această OUG 13 a determinat semnarea protocolului dintre ALDE și PSD?

Daniel Constantin: Da, am simțit nevoia ca deciziile să se ia după discuții în cadrul coaliției de guvernare. Toți colegii din ALDE au susținut acest lucru. E nevoie să fim parte a deciziilor care se iau. Cred că și pentru membrii Guvernului este foarte important ca atunci când implementează o decizie, cum implementez eu decizia pe timbrul de mediu, e o chestiune care privește întreaga țară, ea trebuie să aibă și o puternică susținere politică, nu e o măsură a ministerului Mediului a unui membru ALDE. (…) Eu am apreciat colegii din PSD, cel puțin de când am semnat acel regulament, nu ne-au tratat ca pe un partid minoritar, toate deciziile de la momentul semnării protocolului au fost luate prin consens, nu au existat dispute. Mi-aș fi dorit să fie de la început așa.

Pe 6 februarie, liderii PSD și ALDE au semnat un nou protocol de coaborare, Daniel Constantin precizând aunci că a fost agreat un regulament de funcționare a coaliției de guvernare, care va stipula modul de luare de deciziilor și care va implica procese verbale semnate, în baza cărora se va acționa în guvern și Legislativ.