„Am pledat azi la CCR despre un principiu al statului de drept, despre separația puterilor, despre separația competențelor procurorului de competențele Guevrnului ca legiuitor delegat”, a susținut Tudorel Toader.
El a spus că o decizie favorabilă a CCR ar dezlega o problemă de principiu, care rezultă din separația puterilor, și anume cea legată de faptul că procurorul anchetează acte, respectiv fapte infracționale, și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituționaliattea unui act.
„În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, HG, OUG, ce-o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituționalitatea. De ce? Pentru că oportunitatea e cenzurată de Parlament, când aprobă, respinge, modifică Ordonanța, legalitatea e verificată de către judecătorul de contencios administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a susținut Tudorel Toader.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a precizat, luni, că l-a reprezentat pe premierul Sorin Grindeanu, la solicitarea acestuia, în fața CCR, la ședința în care se judecă sesizarea înaintată de președintele Senatului privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA.
„A fost solicitarea primului-ministru de a-l reprezenta și, dacă vreți, mi s-a părut oarecum firească cererea domniei sale, având în vedere calitatea mea de ministru al Justiției și probabil dânsul a avut în vedere și experiențele mele de zece ani judecător la CCR”, a spus Tudorel Toader, după ce a părăsit ședința publică a CCR în care se judecă sesizarea lui Tăriceanu privind un posibil conflict Guvern-DNA, după ancheta privind Ordonanța 13 privind Codurile penale.
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a sesizat CCR în 8 februarie, în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte, și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție, el susținând că anchetarea de către procurorii anticorupție a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.
„Conflictul juridic de natură constituțională pe care președintele Senatului îl aduce în atenția Curții Constituționale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanțelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului referitor la modificarea și completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituționale”, a anunțat Senatul, în 8 februarie, prin intermediul unui comunicat de presă.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 abordează o temă de politică penală a statului român, ori, măsurile de politică penală se află în competența exclusivă a Parlamentului și a Guvernului, alte autorități publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot și trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferență, de amestec discreționar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menționează în sesizarea trimisă Curtea Constituțională a României.