CELE CINCI SCENARII pentru reforma UE. Planul istoric anunțat la Bruxelles. Varianta pe care România o respinge

În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: „pacea timp de șapte decenii și o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate într-un spațiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. „Carta Albă” abordează și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcție de intențiile statelor membre.

„Aceasta nu va fi o simplă aniversare a Tratatului de la Roma, ci ar trebui să fie și momentul nașterii Uniunii Europene a anului 2017. Pe măsură ce întoarcem pagina și începem o nouă etapă în istoria noastră, este timpul să căutăm noi răspunsuri. (…) Ce vor spune urmașii noștri peste 60 de ani despre moștenirea pe care le-am lăsat-o? Vreau ca ei să fie mândri. Acum este timpul ca noi să fim pionieri și să lucrăm uniți, mână în mână, pentru viitorul nostru”, a spus Juncker în Parlamentul European.

„Carta Albă” reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.

Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care „nu sunt exhaustive și nici nu se exclud unul pe altul”, anunță Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

„Dacă vrem să inspirăm curaj pentru alții, trebuie noi înșine să să avem mult curaj. Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul alegerilor, politicilor de partid sau a micilor insuccese domestice pe termen lung. Oricât de dureros și de regretabil ar fi Brexitul, acesta nu va opri ascensiunea către viitor a Uniunii Europene. Avem nevoie să mergem înainte, trebuie să continuăm! Încotro te îndrepți, Europa? Încotro se îndreaptă Europa celor 27 de membri?

În fapt, nu există un moment mai bun decât cel de acum pentru a purta aceste dezbateri dificile, care trebuie să țină cont de o condiție esențială, care să determine modul în care vom acționa pe mai departe. Să fim sinceri, pentru prea mult timp ceea ce oamenii așteptau de la UE a fost mai mult decât blocul comunitar putea să ofere de fapt. Sarcina noastră va fi să articulăm cât se poate de clar ceea ce poate și ceea ce nu poate oferi Uniunea”, a mai spus Juncker.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze– Țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce privește cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă și terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aștepta ca toate cele 27 de state membre să-și dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informații în timp real între autoritățile și instituțiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii„să devină mai complex”.