Prima pagină » Știri politice » Dragnea îi cere lui Iohannis consultări la Cotroceni, pe tema celor cinci scenarii de reformă a UE

Dragnea îi cere lui Iohannis consultări la Cotroceni, pe tema celor cinci scenarii de reformă a UE

Cristina Andrei

Publicat: 02/03/2017, 14:22

„Partidul Social Democrat (PSD) consideră că România trebuie să își exprime o poziție fermă pentru susținerea principiului egalității între membrii Uniunii Europene și să respingă categoric orice scenariu privind o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia PSD, definirea unei poziții clare și unitare a României în raport cu situația actuală a Uniunii Europene trebuie să devină un obiectiv comun, care să reunească întreaga clasă politică românească”, a transmis liderul PSD printr-un comunicat de presă, cerându-i președintelui Klaus Iohannis să convoace consultări la Cotroceni pe această temă.

Dragnea a insistat că e nevoie de stabilirea unei viziuni comune care să fie promovată uniform pe plan extern, dar și de o legătură permanentă de lucru și de o consultare continuă cu Administrația Prezidențială, pentru realizarea consensului politic.

„De asemenea, este important ca în cadrul acestor consultări să fie stabilit un mecanism de lucru permanent, cu reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare și ai Administrației Prezidențiale, care să aibă ca obiectiv armonizarea abordărilor politice în plan extern, în sensul susținerii interesului național al României în relația cu instituțiile europene”, a explicat Dragnea.

La scurt timp, liderul social-democraților a postat și un mesaj pe pagina lui de Facebook, prin care a ținut să transmită că i-a cerut lui Iohannis să convoace partidele la consultări, subliniid că „România trebuie să aibă un statut egal cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Nu putem accepta o Europă cu mai multe viteze”. Dragnea a ținut să arate că știe că și președintele Klaus Iohannis îi împărtășește punctul de vedere și că „etimpul să ne trezim, să ne ridicăm puțin deasupra luptelor interne și să fim uniți, ca români, în fața partenerilor europeni!”.

De altfel, și președintele Klaus Iohannis a transmis ieri că se declară ferm împotriva scenariilor vehiculate în ultima perioadă, referitoare la o Europă cu mai multe viteze, a cercurilor concentrice, avertizând că o concretizare a acestor idei ar putea duce la scindarea blocului comunitar.

„Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al țării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Șeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic. Președintele României s-a poziționat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Șeful statului a subliniat că România se pronunță pentru o Europă puternică, consolidată, unitară și incluzivă”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Discuțiile cu prim-ministrul Republicii Malta Joseph Muscat, de la Cotroceniau vizat și viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar președintele Iohannis a subliniat că e nevoie ca, după Brexit, Regatul Unit să rămână un partener strategic al UE, într-o relație cât mai strânsă.

„Președintele României a accentuat importanța deosebită a menținerii unității celor 27 de state membre UE. Șeful statului a subliniat că, pentru România, este foarte important ca prevederile Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană să asigure protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români aflați în Regatul Unit, astfel încât aceștia să poată beneficia și după Brexit de drepturile deja dobândite. Totodată, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană și Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii și este important ca acesta să rămână într-o relație cât mai apropiată de UE”, se mai precizează în comunicat. În cadrul întâlnirii au mai fost discutate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, criza migrației, precum și prioritățile Președinției malteze a Consiliului UE.

Juncker a anunțat luni, la Bruxelles, cele cinci scenarii pentru reforma Uniunii Europene

Comisia Europeană a adoptat un plan de reformare a Uniunii Europene, președintele Jean-Claude Juncker prezentând în Parlamentul European cinci posibile direcții ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a țărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe zona euro, pe apărare și securitate. Liderii Uniunii Europene vor decide până la sfârșitul anului asupra viitoarei direcții a Blocului comunitar, a mai spus Juncker, prezentând planuri pentru reformarea organizației, după ce zilele trecute a vorbit despre grade diferite de integrare.

În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: „pacea timp de șapte decenii și o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate într-un spațiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. „Carta Albă” abordează și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcție de intențiile statelor membre.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze – Țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce privește cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă și terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aștepta ca toate cele 27 de state membre să-și dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informații în timp real între autoritățile și instituțiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii „să devină mai complex”.

Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puțin – Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomația, sfera informațională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preț, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene. Această nouă abordare ar trebui să răspundă criticilor referitoare la o Uniune mult prea birocratică și invazivă.

Scenariul 5: Federalism sporit – Cele 27 de țări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse și procese decizionale, în toate domeniile” (zona euro, afaceri externe și apărare, imigrație, energie, probleme de mediu etc.). Însă, avertizează Comisia, „există riscul ca acuzațiile potrivit cărora UE este lipsită de legitimitate sau acaparează prea mult puterea, în detrimentul autorităților naționale, să se augmenteze”.

CITEȘTE AICI DOCUMENTUL CARE PREZINTĂ CELE CINCI SCENARII POSIBILE PENTRU REFORMAREA UNIUNII EUROPENE

Comisar european: „Opțiunea desființării Uniunii Europene trebuie luată în calcul”

Comisarul european pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, a declarat că opțiunea desființării Uniunii Europene se află printre scenariile incluse în „Carta Albă privind Viitorul Europei”, iar această ipoteză, deși de nedorit, „trebuie să fie luată în calcul”, relatează agenția EFE.

„Putem continua în general la fel ca până acum, cu pași mărunți, ori să revenim la competențe naționale sporite, să ne limităm la piața unică sau, de ce nu, să desființăm Europa(UE)”, a declarat oficialul, precizând că ultima opțiune este una pe care nu o dorește, „însă se află pe masă și trebuie să fie luată în calcul”.

Înainte de a participa la prezentarea „Cartei Albe privind Viitorul Europei” de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Moscovici și-a declarat susținerea pentru scenariul „unui impuls proeuropean pentru ca UE este capabilă să-și apere și protejeze mai bine cetățenii, să avanseze către mai multă democrație și mai mult dinamism economic, în mod special în cadrul Zonei euro”, relatează site-ul Inside the World.

Tags: consultari cotroceni dragnea klaus iohannis palatul cotroceni reforma uniunea europeana

Loading ...

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase