Declarația anti-Iohannis, adoptată de Parlament. Șeful statului, acuzat de „abuz de drept” și „uzurpare”

„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM și președintelui României. (…) Ceea ce a făcut oportună și necesară decizia CCR este absența manifestă a bunei credințe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanți instituționali ai autorității judecătorești, ca și abuzul de drept al președintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic” se menționează în proiectul de Declarație.

Declarația propusă de Tăriceanu nu are valoare juridică, ci urmărește „recăpătarea prestigiului Parlamentului” și „stabilirea foarte clară a rolurilor fiecărei instituții”, după cum arată președintele Senatului, iar proiectul a fost asumat de parlamentari cu majoritate, cu toate că a fost și destul de criticat de politicienii din opoziție.

„Această abordare pe care am propus-o trebuie să întărească unele principii ale statului de drept, independența și separația puterilor în stat. Cred că acet lucru era necesar, mai ales după abuzurile întreprinse de reprezentantul CSM și de președintele României prin care au subminat autoritatea Parlamentului”, a declarat Tăriceanu la finalul ședinței.

Șeful Senatului a ținut să sublinieze că Parlamentul nu trebuie să fie doar o fabrică de făcut legi, ci și un for de dezbatere politică, și că refacerea prestigiului Legislativului trebuie să fie o prioritate pentru politicieni. Aceasta a adăugat că Guvernul este, la rândul său,„expresia legitimă a majorității politice din Parlament” și că datoria lui este să transpună măsurile juridice pe care cetățenii le așteaptă.

Tăriceanu nu a ezitat să-i critice pe colegii parlamentari din opoziție, catalogându-i drept„penibili și ridicoli” din cauza lipsei de experiență pe care o au și care îi face să se comporte în acest fel: „Am constat, din păcate, că există colegi care, din lipsa de experineță, nu înțeleg care este rolul acestui Parlament. Unii, în viitor, o sa-și dea seama și privind îndărăt o să vadă ce ridicoli și penibili au fost astăzi”, mai spus liderul ALDE.

Gândul a transmis LIVE dezbaterile referitoare la proiectul de declarație propus de Călin Popescu Tăriceanu, în care președinteleKlaus Iohannis este acuzat de „abuz de drept” și „uzurpare” a unui drept al Legislativului.

UPDATE 12:20: Schimb de replici între Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu:

Băsescu: Nu domnule., comandantul de navă nu spune „eu sunt șeful”, așa cum dumneavoastră vreți să ne conduceți acum să zicem cu Parlamentul „eu sunt șeful”. Nu domnule, puneți-vă pe frunte asta, înțelegeți de vreți.

Tăriceanu: Domnule președinte, ați înțeles prea puțin, îmi pare rău.

CSM-ul dorește să fie independent în cadrul arhitecturii instituționale, dar CSM-ul pare să dorească acestă independență doar în raport cu Parlamentul. Pentru că atunci când CSM-ul s+a dus la Președinte, au depus contestațiile pe care le cunoașteți.

Cele două autorități publice sunt obligate să își exprime autoritatea în moduri total diferite. Orice demers al Președintelui împotriva Parlamentului naște un conflict instituțional.

Am traversat o perioadă de criză de aproape două luni în care Președintele a dat naștere unui conflict. A făcut acest lucru în beneficiu personal și în dezavantajul României. A fost nevoie să intervină Curtea Constituțională.

Îmi pare rău că nu sunt de acord cu cei care sunt de părere că ar trebui să tăcem.

Dacă noi tăcem, să nu vă mirați de abuzurile care se produc în țara noastră.

Guvernul nu a intrat în conflict cu puterea judecătorească, așa cum au susținut și CSM-ul și președintele.

Prin declarația de astăzi a Parlamentului nu facem decât să depunem lucrurile pe făgașul normal. Reafirmăm supremația Parlamentului. (…) Solicităm, prin urmare, președinției să respecte normele legislative și doresc să subliniez că doar Parlamentul are dreptul de a trage la răspundere Executivul și că membrii Guvernului răspund doar politic, nu penal.

Doresc să va aduc în atenție o formulă numită „wishful thinking”, adică, mai pe românește, „să nu ne îmbătăm cu apă rece”.

Președintele tace mălc după a doua decizie, care într-o situație normală ar fi dus la demisia de onoare a șefilor celor două instituții. Mai mult, văd că președintele participă la dezbateri triumfaliste. (…) La noi, din păcate, președintele tratează Parlamentul cu superioritatea celui care are acces la instrumente nedemocratice de a sancționa ceea ce îl nemulțumește.

Am să închei cu un sfat pe care unul dintre marii premieri ai Marii Britanii l-a dat: „I am prepared for the wost, but I hope for the best”.

UPDATE 11:51 Eugen Nicolicea, PSD:Voi face ORICE, prin orice însemând chiar și încălcarea legii, este vădit că acest abuz este făcut cu intenție. Totuși, sesizarea către CCR este un act constituțional. Îi mulțumesc pentru acest act, pentru că nu mai sunt dubii, CCR a arătat că nu există niciun fel de conflict.

– În decursul timpul s-au lansat mai multe teze false (…) au început să spună că cel mai legitim din țară este președintele. Greșit. A fost ales cu 50%, în timp de Parlamentul este ales cu 100%, în totalitatea lui. Pe când la președinte, abia după turul 2 faci 50 și ceva la sută.

– Cu privire la unica autoritate legiuitoare este clar că Parlamentul face acest lucru. (…) Obiceiul de a sesiza Curtea nu este nou. După cum ați văzut, se încheie această declarație cu un angajament de a respecta legea, (…) nu e a lu’ mama, nu e a lu’ tata, al cui o mai vrea să fie.

– Am ascultat și comentariile colegilor, mulțumesc domnului Marton Arpad că a dat citate din Costituție. Parlamentul este organul legiuitor suprem, deci oricine știe limba română trebuie să recunoască, suprem nu mai poate fi altcineva. (…) Deci puterile sunt în echilibru, dar nu sunt egale. Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor în stat, nu al egalității.

– Așa cum spune decizia CCR, poporul, când se exprimă prin vot cu privire la majoritatea parlamentară, înseamnă, implicit, se pronunță și cu referire la viitorul Executiv și premier. Aceste argumente sunt proaspete în mintea dumneavoastră de când președintele, în mod abuziv, a refuzat să o numească pe doamna Shhaideh, iar partidul a trebuit să-l nominalizeze pe domnul Grindeanu. Este dreptul Guvernului să dea ordonanțe, în limitele Constituției.

– Am mai văzut președinte-jucător, acuma văd că ar fi cumva judecător-arbitru.

– Cu privire la ce au spus colegii noștri de la USR, majoritatea textului s-a calat pe „uite ordonanța, nu e ordonanța”, nu au înțeles despre ce este vorba și, la rândul lor, au contribuit extrem de mult la prestigiul Parlamentului, țipând, făcând ca toți dracii, mai aveam puțin și eram în Guiness Book.

UPDATE 11:37 UDMR anunță că votează pentru declarație. Marton Arpad de la UDMR a susținut de la tribuna parlamentului că România „nu e stat de drept”. „Din păcate, România nu este actualmente un stat de drept. există derapaje ale unor instituții inacceptabile. O autoritate și-a permis să penalizeze niște deputați dintr-o comisie pentru voturile date. Altă instituție a întrebat cum a votat și a spus un senator la dezbaterea unei legi”, a spus Arpad. UDMR-istul a susținut că „textul declarației este un semnal că ceva nu e în ordine în separația puterilor în stat”

UPDATE 11:34 Parlamentarii USR au anunțat că resping declarația în care Iohannis este acuzat de „abuz de drept”. „O declarație a parlamentului are valoare simbolică. Astfel de declarații au sens dacă pot coagula consens pe o temă importantă. Așa cum ați propus, domnule președinte al Senatului, declarația se încadrează la declarații politice”, a spus senatorul USR, Vlad Alexandrescu.

UPDATE 11:15: Liderul PMP, Traian Băsescu a anunțat că parlamentarii Mișcării Populare nu vor vota declarația. Fostul președinte i-a sfătuit pe parlamentari să modifice textul declarației

De asemenea, în textul Declarației se arată că Iohannis, CSM și reprezentanții ministerului Public au desfășurat acțiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.

„Parlamenrul califică drept neconstituționale și inacceptabile judecățile pe care fie președintele României, fie CSM, fie reprezentanți ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii și activități ale Guvernului. Asemenea activități uzurpă ilegal și abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de Declarație.

În Declarația citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acțiunilor concertate de subminare a rolului și prestigiului Parlamentului” și că, prin această Declarație, „Parlamentul își reafirmă supremația politică față de toate celelalte instituții publice”.

Această Declarație reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecințe juridice.