„Eu am încredere foarte mare în domnul ministru. Este cel care are o experiență foarte mare în domeniul acesta, a fost 10 ani membru la Curtea Constituțională, este un om extrem de echilibrat care în mod sigur va lua decizia corectă și are din partea mea mână liberă în a face lucrurile să funcționeze așa cum trebuie în acest domeniu, sau să îndrepte ceea ce i se pare că nu funcționează cum trebuie. Nu sunt specialist, nu e treaba mea să intru în acest sector. Am încredere mare în domnul ministru”, a spus Grindeanu, întrebat despre declarațiile lui Tudorel Toader privind evaluarea activității procurorului șef al DNA și a Procurorului General al României, după decizia CCR privind OUG 13.
„Am discutat câteva minute cu ministrul Justiției. El este cel care gestionează acest minister. Nu e treaba prim-ministrului să intre și să gestioneze fiecare minister în parte. Dânsul își va face toate lucrurile și toate evaluările și tot ce are de făcut conform legii la ministerul pe care îl conduce. (…) Eu am dat mână liberă în a aplica legea și nu cred că face altceva și sunt convins că lucrul acesta îl va face. Am înțeles că vrea să aibă discuții în perioada următoare, e treaba dânsului și dacă are discuții și dacă nu are, nu e treaba prim-ministrului”, a adăugat Grindeanu.
Declarația prim-ministrului vine după ce ministrul Justiției a anunțat că va face o evaluare a activății manageriale de la DNA și de la Parchetul General.
Ministerul Justiției a făcut precizări referitoare la competența de a verifica șefii de parchete, menționând că, în calitate de titular al propunerii de numire și revocare a procurorului general al României și a șefului DNA, are dreptul de a le verifica eficiența managerială. Legea invocată de ministrul Tudorel Toader specifică de asemenea clar că ministrul nu poate viza soluțiile dispuse de procurori în anchete.
Ministerul invocă în acest sens art. 69 alin. 1 și 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:
„Articolul 69 alin (1) – Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de ministrul justiției.
(2) Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor.Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.
(3) Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficienta a criminalității”, transmite instituția printr-un comunicat de presă.