„Judecătorii CCR nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză”, potrivit inițiativei de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, depusă de deputatul Adnagi Slavoliub (Uniunea Sârbilor din România).
Proiectul prevede că pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii CCR, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de către Parchetului de pe lângă ICCJ, iar competența de judecată aparține ÎCCJ.
„În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul justiției informându-l de îndată pe președintele CCR și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea Curții pentru urmărirea penală și arestare”, se arată în proiectul de lege.
Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul al două treimi din membrii CCR. în cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții încetează de drept, potrivit sursei citate.
Deputatul UDMR Marton Arpad a susținut că „este nevoie de protecție ca să nu devină pradă unor proceduri obscure prin care anumite intenții niciodată prea mult ascunse, politice sau de altă natură, sunt imixtiuni în justiție, politică și deciziile CCR”.
Deputatul PSD Alexandru Bălănescu a declarat că „nu face nici un rău ca alături de înalții demnitari” și judecătorii CCR să se bucure de o astfel de imunitate.
Deputatul ALDE Steluța Cătăniciu i-a acuzat pe deputații USR care s-au împotrivit proiectului de lege, afirmând că „nu este oportun”, că „vin cu declarații spumoase pentru presă”, nu cu argumente legate de aspectul reglementat de lege.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a fost votată cu largă majoritatea, împotriva proiectului de lege fiind exprimat doar trei voturi.
Senatul este for decizional.