Prima pagină » Știri » Consiliul Fiscal taie din avânt PSD. Dumitru, despre impozitul ZERO pe salariile sub 2.000 de lei: „E o iluzie”

Consiliul Fiscal taie din avânt PSD. Dumitru, despre impozitul ZERO pe salariile sub 2.000 de lei: „E o iluzie”

Cristina Andrei

Publicat: 06/04/2017, 20:43

De la 1 ianuarie 2018 se va renunța la cota unică de impozitare a salariilor, a anunțat joi ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, explicând că, începând cu această dată, va fi aplicat un procent de impozitare diferit, în funcție de venitr. Concret, cei cu salarii de până la 2.000 de lei nu vor mai plăti deloc taxa pe venit (0%), iar cei ai căror remunerație depășește această sumă vor fi impozitați cu 10%, față de 16%, cât se percepe în prezent. Ministrul a mai anunțat și căpresiunea fiscală asupra muncii va scădea de la 43 la 35 la sută.

„De la 1 ianuarie scad contribuțiile pe salariu, ajung la 35%, iar impozitul pe venit devine zero la sută pentru cei cu un salariu sub 2.000 de lei și 10% peste 2.000 de lei. Doar aceste două măsuri, fără a crește niciun leu salariul, vor duce la o creștere a netului cu 15%. Măririle pe care noi le facem la bugetari se vor răsfrânge și la cei care sunt angajați în privat”, a spus Lia Olguța Vasilescu la Realitatea TV.

Președintele Consiliului Fiscal: Să treci de la 16%, la 10% și 0%, mi se pare o iluzie

Anunțul ministrului Muncii pare mai degrabă o „iluzie” decât o măsură care ar putea fi implementată fără riscuri financiare majore, crede președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, avertizând că situația bugetului este în acest moment atât de complicată încât orice fel de măsură care ar putea determina cheltuieli suplimentare sau diminuarea veniturilor trebuie să fie analizată cu precauție.

„N-am calculat un impact bugetar, dar pot să intuiesc că e unul foarte mare. De la 16 la 10, respectiv 0, gândiți-vă că la impozit 0 sub 2.000 de lei, probabil că vor fi multe salarii care se vor încadra la 0. Și de la 16 la 10 scăderea e importantă, e mare. Oricum, presiunile asupra bugetului sunt extrem de mari, chiar și în momentul de față, fără măsuri suplimentare. Aș spune că situația bugetului e atât de complicată încât orice măsură suplimentară care afectează veniturile sau cheltuielile bugetare în sensul creșterii deficitului trebuie privite cu scepticism”, a declarat Dumitru pentru Gândul.

Înainte de anunțarea oricăror măsuri heirupiste, ar fi mai bine de văzut cum se încheie execuția bugetară în acest an, mai arată președintele Consiliului Fiscal, și abia apoi ar trebui văzut dacă se poate discuta despre relaxări fiscale suplimentare: „Orice economist responsabil și care cunoaște situația economică își dă seama că nu e posibil să treci de la 16%, care oricum, să fim sinceri, este printre cele mai mici din Europa, să trecem la 10 și 0, mi se pare o iluzie, sincer. În condițiile în care oricum, deci fără să mai luăm nicio măsură din momentul de față, oricum proiecțiile Comisiei Europene și ale FMI arată un deficit mult peste 3%. Adică despre ce alte măsuri mai discutăm noi, în momentul de față, când deja avem o problemă cu deficitul?”, avertizează Dumitru, făcând trimitere la scepticismul instituțiilor internaționale referitoare la încadrarea României în ținta agreată de deficit.

Această scădere a impozitului pe venit va determina, însă, reacții în lanț în ceea ce privește fondul de pensii, cel de sănătate sau cel al asigurărilor sociale, iar dezechilibrul între numărul contribuabililor și cel al beneficiarilor construiește o situație extrem de dificilă, în contextul unui an 2018 care va debuta cu majorări salariale serioase, începând cu sistemul medical, creșterile urmând să continue și în anii viitori pentru celelalte sectoare din domeniul bugetar, potrivit noii Legi a salarizării lansate pe Facebook de Liviu Dragnea.

„Creșterile de pensii care sunt deja anunțate și legiferate anul acesta, indexarea de la 1 ianuarie, renunțarea la 5,5% contribuția la asigurările sociale, 16% care se aplică doar peste 2.000 de lei, când înainte era pentru 1.000 de lei, parcă, 1.000 și ceva, plus indexarea punctului de pensie de la 1 iulie cu circa 9%, toate aceste măsuri adâncesc deficitul bugetului de pensii la aproape 3% din PIB. Deci noi avem un deficit bugetar în momentul de față generat în cea mai mare parte de deficitul în sistemul de pensii. (…) Situația e foarte complicată, în sensul în care avem un dezechilibru fizic evident între numărul de contributori și numărul de beneficiari de asistență socială pe diverse paliere, asta e principala problemă. Deci avem o problemă demografică foarte serioasă care are bătaie lungă și, în plus, avem și foarte puțini contribuabili la buget, în condițiile în care avem și o forță de muncă destul de mare care nu plătește taxe și impozit, circa 1,5 milioane de persoane care sunt în economia neoficială. Și în plus față de asta avem și creșterile de pensii din ultima perioadă, plus reintroducerea pensiilor speciale, care pun o povară suplimentară pe bugetul de asigurări sociale și pe bugetul de pensii, în general”, a mai explicat Dumitru.

Întrebat cum poate fi echilibrată această situație și cum ar putea fi îndepărtată perspectiva depășirii țintei de deficit, scenariu referitor la care România a primit numeroase avertismente din partea organismelor internaționale, președintele Consiliului Fiscal a răspuns că există mai multe măsuri care pot fi aplicate, unele dintre ele referindu-se chiar la noi creșteri de taxe: „Nu pot să-mi imaginez eu acum, dar pot să se întâmple multe. Pot să însemne eficientizare de cheltuieli, creșteri de taxe, pot fi multe măsuri, nu cred că putem să ne gândim în momentul ăsta”, a încheiat acesta.

Noua Lege a salarizării, lansată de Dragnea pe Facebook

Anunțul făcut de ministrul Muncii vine în contexul în care, odată cu scăderea impozitului pe venit din 2018, bugetarii vor beneficia și de salarii mărite. Potrivit noii Legi a salarizării prezentate de Dragnea pe Facebook, primele majorări substanțiale vor fi făcute în cazul angajaților din sistemul sanitar. Astfel, un medic rezident ar urma să câștige 1.266 de euro pe lună, un specialist 2750 de euro, iar un medic primar între 3.472 și 3.705 euro.Un asistent debutant va primi de anul viitor 3.950 de lei la salariu, iar un asistent principal 5.108 lei, potrivit prezentării postate de șeful PSD.

După recentele majorări salariale, profesorii trebuie să mai aștepte până în 2020 pentru a primi bani mai mulți la leafă. Peste trei ani, potrivit proiectului, un debutant care predă la liceu va câștiga 3.520 de lei, salariile ajungând până la 11.337 de lei pentru profesorii universitari. De asemenea, PSD promite că lefurile vor fi majorate din nou în 2022, când un debutant va ajunge să câștige 4.098 de lei, iar un profesor universitar 13.600.

Învățătorii sunt și ei puși pe lista măririlor, în 2020 când vor avea lefuri de 3.237 de lei în cazul unui debutant și 4.833 de lei în cazul unui învățător cu grad maxim.

În Armată și Ordine publică majorările semnificative ar urma să fie făcute în 2020, când soldații și sublocotenenții ar urma să câștige de aproape trei ori mai mult decât acum.După majorarea din acest an, actorii trebuie să mai aștepte și ei până în 2020 pentru a mai obține bani în plus la salariu, PSD promițându-le încă o mărire în 2022.

PSD a decis ca noua lege a salarizării să fie trimisă în parlament, majorările urmând să fie asumate prin inițiativă legislativă a senatorilor și deputaților. „Am discutat și în această dimineață cu doamna ministru Olguța Vasilescu. Este o lege extrem de importantă pentru noi, se află în programul nostru de guvernare. Este o măsură și o lege așteptată de toți românii. Ca să avem forța necesară, inclusiv în Parlament, va fi o inițiativă în Parlament a tuturor deputaților și senatorilor care fac parte din coaliția de guvernare”, a declarat atunci premierul Grindeanu.